Pregătiri în fața sancțiunilor economice
Curtea Penală Internațională (CPI) se pregătește pentru posibile sancțiuni economice severe din partea lui Donald Trump, așteptându-se ca acestea să fie anunțate în această săptămână. Temerea principală este că aceste măsuri ar putea paraliza funcționarea Curții și ar putea reprezenta o amenințare existențială pentru instituție.
Amenințarea sancțiunilor și reacția CPI
Oficialii CPI se pregătesc ca noua administrație americană să acționeze rapid, imediat după preluarea funcției, prin impunerea unor restricții financiare și de călătorie drastice asupra Curții și a personalului său de conducere, inclusiv procurorul șef și judecătorii. Această amenințare a devenit tot mai prezentă după emiterea mandatelor de arestare în noiembrie pentru prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu și fostul ministru al Apărării, Yoav Gallant, în legătură cu crime de război și crime împotriva umanității în Gaza.
Legislația în curs de adoptare
În reacție la aceste mandate, Camera Reprezentanților din SUA a votat recent pentru impunerea de sancțiuni împotriva CPI, iar liderii republicani au anunțat că legislația va fi supusă votului în curând în Senat. Cu toate acestea, mai multe surse din cadrul CPI sugerează că Trump ar putea acționa rapid prin emiterea unui ordin executiv pentru a stabili baza legală pentru sancțiuni suplimentare, fără a aștepta finalizarea procesului legislativ.
Riscuri semnificative pentru CPI
CPI se pregătește pentru „cel mai rău scenariu”, în care SUA ar impune sancțiuni asupra întregii instituții, nu doar asupra indivizilor de rang înalt. Conform surselor, sancțiunile generale ar putea bloca accesul CPI la servicii esențiale, ceea ce ar reprezenta o amenințare gravă pentru funcționarea sa. Un oficial al CPI a subliniat că, în loc să limiteze activitatea instanței, sancțiunile ar putea conduce la distrugerea acesteia.
Impactul asupra serviciilor esențiale
Printre serviciile esențiale care ar putea fi afectate se numără accesul CPI la sistemele bancare, infrastructura IT și furnizorii de asigurări. Astfel de restricții ar împiedica companiile din SUA să colaboreze cu instanța.
Dependența de tehnologie
O problemă majoră care a fost identificată recent este dependența CPI de Microsoft, care a crescut în ultimii ani, în special după ce procurorul-șef Karim Khan a stabilit un parteneriat cu această companie pentru actualizarea sistemelor instanței. Surse din cadrul biroului procurorului au menționat că platforma cloud Azure a Microsoft este crucială pentru funcționarea CPI, iar pierderea accesului ar afecta grav investigațiile. „Practic, toate probele noastre sunt stocate în cloud”, a declarat un membru al personalului.
În contextul acestor amenințări, autoritățile judiciare au început să reevalueze relațiile comerciale ale CPI și au încurajat personalul să închidă conturile bancare din SUA pentru a reduce riscurile. De asemenea, Curtea a examinat opțiunile legale disponibile în Uniunea Europeană și Regatul Unit pentru a proteja instituția de potențiale sancțiuni.
Sancțiuni internaționale asupra CPI
Un diplomat european a subliniat că, deși nu există o soluție simplă, oficialii Curții Penale Internaționale (CPI) speră că așa-numitele statute de blocare ar putea oferi protecție companiilor care doresc să continue colaborarea cu instanța, în ciuda sancțiunilor impuse.
Contextul sancțiunilor din 2020
CPI a fost deja afectată de sancțiunile impuse de SUA în 2020, în timpul administrației Trump, când fostul procuror, Fatou Bensouda, și un alt înalt oficial al instituției au fost supuși interdicțiilor de călătorie și înghețării activelor. Aceste măsuri au fost implementate ca răspuns la deciziile luate de Bensouda în legătură cu anchetele privind crimele de război din Afganistan și din teritoriile palestiniene ocupate. Deși aceste sancțiuni au fost neobișnuite și agresive, impactul lor a fost relativ limitat.
Impactul sancțiunilor actuale
Se așteaptă ca cele mai recente sancțiuni americane să vizeze un număr mai mare de oficiali ai CPI și să fie implementate în cadrul unei noi administrații Trump, generând temeri în rândul personalului instanței că aceste măsuri se vor extinde și intensifica. Päivi Kaukoranta, președintele organului de conducere al CPI, a avertizat că sancțiunile ar putea împiedica grav investigațiile Curții și ar putea afecta securitatea victimelor, martorilor și persoanelor sancționate. Ea a subliniat importanța continuării activității instanței fără intervenții externe.
Presiunea asupra CPI
Se pare că perturbarea activităților CPI face parte dintr-un efort concertat de a determina instanța să renunțe la mandatele de arestare emise împotriva oficialilor israelieni Netanyahu și Gallant. Un ziar israelian a raportat recent că sancțiunile americane vor fi utilizate pentru a exercita o presiune fără precedent asupra Curții, citând un oficial israelian care a afirmat că scopul este „să îngenuncheze tribunalul și apoi să negocieze închiderea cazului”.
Colaborarea între Israel și SUA
Odată cu posibila revenire a lui Trump la conducerea Casei Albe, oficialii CPI consideră că Israelul va avea o poziție mai favorabilă pentru a convinge SUA să utilizeze instrumentele potente disponibile pentru a influența Curtea, în special în ceea ce-l privește pe procurorul-șef Khan.
În administrația Trump anterioară, au existat coordonări între oficialii israelieni și americani pentru a pune presiune publică și privată asupra lui Bensouda, implicând ceea ce unii au descris ca o „campanie de defăimare” diplomatică. Surse din biroul procurorului au menționat că instanța este acum mai vulnerabilă la atacurile și calomniile venite din partea SUA și Israelului, în special după ce, în octombrie, au apărut acuzații de comportament sexual nepotrivit împotriva lui Khan, care a negat aceste acuzații și a promis cooperarea cu o anchetă externă.
