Controversa Contractului de Lobby al AUR
Recent, a apărut un document care sugerează că AUR ar fi încheiat un contract cu o firmă de lobby din Statele Unite, având o valoare de 1,5 milioane de dolari. Această situație a generat o dezbatere intensă în spațiul public. Pe parcursul zilei de joi, AUR și-a modificat declarațiile, trecând de la negarea existenței documentului la afirmarea că acesta ar reprezenta, de fapt, un „draft”. Reprezentantul firmei americane implicate nu a contestat existența contractului, dar a precizat că nu s-au efectuat plăți. În acest context, autoritățile române au inițiat verificări, solicitate și de AUR, suspectând posibile încălcări ale legislației privind finanțarea partidelor politice.
Ce este FARA?
Legea americană privind „Agenții Străini”, cunoscută sub acronimul FARA (Foreign Agents Registration Act), este în vigoare din 1938. Această lege impune obligația de a declara implicarea în „activități politice” în numele unui „agent străin” (care poate fi o companie, un guvern, un partid politic etc.) pe teritoriul Statelor Unite. De asemenea, se impune înregistrarea și raportarea activităților desfășurate în numele acestor agenți străini, inclusiv cele de consultanță politică sau relații publice.
FARA este un instrument esențial pentru identificarea influenței externe în SUA, având ca scop principal asigurarea transparenței față de Guvernul și publicul american cu privire la sursele de informații provenite de la agenți străini care doresc să influențeze opinia publică, politica și legislația din țară. Persoanele care intermediază activități specifice în numele agenților străini sunt obligate să se înregistreze și să declare aceste activități la Departamentul de Justiție al SUA. Penalizările pentru încălcarea intenționată a acestei legi pot include amenzi de până la 250.000 de dolari și până la cinci ani de închisoare, iar încălcările minore pot atrage amenzi de 5.000 de dolari și șase luni de închisoare.
Informații despre Formularul FARA
Formularul publicat pe site-ul Departamentului de Justiție al SUA conține detalii despre contractul de lobby atribuit AUR. Acest document este singurul publicat în 2025 care se referă la România. Pe 18 aprilie 2025, firma BGD Legal & Consulting a înregistrat un document care atestă că va acționa în numele AUR pe parcursul lunii aprilie. AUR este menționat ca „agentul străin”. Conform formularului, BGD intenționează să se întâlnească cu figuri politice cheie din SUA pentru a organiza întâlniri de networking și apariții mediatice cu jurnaliști americani.
Documentul a fost semnat de un reprezentant al BGD Legal & Consulting, care a subliniat că în spatele acestui acord declarat în cadrul FARA se află un set de activități menite să influențeze mediul politic american.
Documentul controversat legat de Frații Tate
Recent, un formular publicat de Departamentul de Justiție al Statelor Unite a stârnit un val de reacții, având în vedere că la finalul acestuia a fost anexat un document semnat de firma BGD Legal & Consulting. Acest document a fost asociat cu Mateea-Cristina Petrescu, persoană responsabilă de comunicarea în cazul Fraților Tate, care sunt anchetați în România pentru trafic de persoane și viol.
Conținutul documentului atașat
Documentul menționat nu a fost încă catalogat oficial ca „contract”, iar explicațiile în acest sens vor fi oferite ulterior. Totuși, acesta conține elementele vizuale ale BGD Legal & Consulting și apare sub forma unui e-mail îndreptat către Alianța pentru Unirea Românilor (AUR). Din informațiile prezentate, se evidențiază că BGD Legal & Consulting consideră AUR drept „client” și solicită suma de 1.5 milioane de dolari pentru a facilita legături între reprezentanții AUR și „americani celebri”, precum și pentru a oferi consultanță în abordarea mass-media din SUA.
Documentul stipulează că această sumă trebuie achitată în termen de 30 de zile de la data emiterii scrisorii de intenție, datată 31 martie 2025. De asemenea, se menționează că acordul poate fi anulat în cazul în care nu se pot crea oportunități de conexiune cu americani celebri în luna aprilie 2025, fără a percepe vreo taxă în acest caz.
BGD Legal & Consulting se angajează, conform documentului, să ofere activități de consultanță legală și politică, să gestioneze relațiile cu mass-media și să organizeze evenimente politice. Documentul este semnat de Daniel Denero, reprezentantul BGD Legal & Consulting, dar nu poartă semnătura lui Marius-Dorin Lulea, vicepreședintele AUR, deși numele acestuia figurează în document.
Controversa privind natura documentului
În urma apariției acestui document, reprezentanții AUR au negat inițial existența sa. Ulterior, după ce au recunoscut că documentul există, au clarificat că nu ar fi vorba despre un contract, ci mai degrabă despre o „ofertă”, o „scrisoare de intenție” sau un „draft”. Reacțiile oficiale ale partidului și ale persoanelor implicate vor fi analizate separat.
Un aspect interesant este că Digi24.ro a discutat cu avocatul Daniel Moreanu, specialist în drept, pentru a clarifica natura juridică a documentului. Avocatul a evaluat situația din mai multe perspective, subliniind că denumirea documentului nu are relevanță în contextul juridic, atât timp cât conține toate elementele necesare unui contract: identificarea părților implicate (BGD Legal & Consulting și AUR), prețul și obiectul acordului. Conform acestuia, documentul în cauză îndeplinește toate cerințele esențiale pentru a putea fi considerat un contract.
În România, modelul dreptului anglo-saxon a fost adoptat, ceea ce înseamnă că o scrisoare de intenție poate funcționa ca un document preliminar prin care părțile își formalizează intențiile.
Controversa privind contractul AUR cu o firmă de lobby americană
În discuțiile recente despre contractul dintre AUR și o firmă de lobby din Statele Unite, avocatul Daniel Moreanu a evidențiat că scrisorile de intenție nu sunt obligatorii. Totuși, documentul asociat cu AUR nu conține o astfel de mențiune, ceea ce ar putea sugera că este un contract cu caracter obligatoriu. Moreanu subliniază că absența semnăturii lui Dorin Lulea pe acel contract ar putea indica faptul că acesta nu a intrat în vigoare, conform regulilor care stipulează că un contract devine valabil doar atunci când este semnat de ambele părți.
Cu toate acestea, avocatul face referire la faptul că documentul este publicat pe un site oficial al Guvernului american. Aceasta sugerează că ar fi fost contrasemnat, fiind astfel justificată publicarea sa. Moreanu afirmă: „O firmă de lobby poate interacționa cu sute de potențiali clienți, dar doar un număr limitat finalizează contractele. Presupunerea rezonabilă este că nu înregistrează oferte în stadiul de draft, care nu sunt obligatorii pentru cealaltă parte… Este un contract obligatoriu și a intrat în vigoare, conform analizei.”
Reacția companiei americane
Într-o declarație oferită Digi24, reprezentantul BGD Legal & Consulting nu a contestat existența contractului cu AUR, dar a subliniat că acesta nu a intrat în vigoare. De asemenea, a menționat că nu au fost organizate întâlniri cu mass-media din SUA și că nu au avut loc plăți între părți. „Contractul nu a intrat în vigoare. Nicio apariție în presă nu a fost facilitată de noi până acum. Nu s-au desfășurat plăți între noi și AUR sau cu persoane afiliate,” a declarat reprezentantul.
Cu toate acestea, nu a fost oferit un răspuns clar cu privire la motivul pentru care contractul a fost înregistrat la Departamentul de Justiție al SUA. Reprezentantul a indicat că interviul lui George Simion cu Steve Bannon, care a avut loc în săptămâna 14-20 aprilie, nu a fost facilitat de compania americană.
Declarațiile AUR
AUR a negat cu fermitate existența contractului încă din seara zilei de 23 aprilie, când subiectul a fost adus în discuție în spațiul public românesc. „Nu a existat niciun contract, nu a existat nicio plată, nu a existat niciun dolar,” a afirmat George Simion la Realitatea PLUS.
Digi24 a discutat și cu Marius Lulea, care apare în document ca vicepreședinte executiv al AUR. Acesta a declarat: „Nu există acel contract (…) Dacă ar fi existat, v-aș fi spus. Dar eu nu am văzut acel document niciodată.” De asemenea, întrebat despre apariția documentului pe site-ul guvernamental al SUA, Lulea a comentat că este „o minune” și a acuzat competitorii electorali din România de implicare.
Ulterior, Petrișor Peiu, alt reprezentant al AUR, a reiterat că „nu există acel contract” și a calificat documentul publicat pe site-ul oficial al SUA ca fiind „un draft.”
Declarații și reacții în cazul AUR
Recent, a fost clarificat faptul că „nu este un contract, ci o scrisoare de intenție”, conform surselor oficiale. Aceasta a fost o reacție la afirmațiile privind absența unui contract și a oricărei plăți efectuate către entitatea menționată.
Intervenția autorităților române
Deși AUR a contestat existența documentului și firma americană a declarat că contractul nu a fost executat, autoritățile române au demarat o investigație. Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a anunțat că a inițiat un control asupra finanțelor partidului AUR.
„Au fost demarate procedurile legale pentru a verifica finanțarea activității AUR în campania electorală pentru alegerile prezidențiale din 2025, precum și finanțarea activităților curente ale acestei formațiuni politice”, a precizat AEP. Este important de menționat că această acțiune a fost efectuată din oficiu, fără a fi solicitată de AUR.
Motivația verificărilor
Aceste verificări sunt justificate de posibile „activități de propagandă politică care contravin prevederilor Legii 334/2006 referitoare la finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale”, conform afirmațiilor instituției. În același timp, AUR a solicitat AEP să efectueze verificări în acest caz.
Ipoteze privind cheltuielile AUR
Informațiile inițiale apărute în presă sugerează că suma de 1,5 milioane de dolari ar fi fost cheltuită de AUR din subvențiile acordate de bugetul de stat. Totuși, această ipoteză nu este confirmată în prezent din mai multe motive:
- Contractul publicat de autoritățile americane nu indică sursa celor 1,5 milioane de dolari;
- AUR neagă ferm existența acestui contract;
- Firma americană a declarat clar că nu au fost efectuate plăți.
