Conflictul între CSM și premierul Bolojan
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a anunțat că nu va aviza draftul proiectului de lege privind reforma pensiilor speciale ale magistraților, pe care l-a primit pe 30 iulie, considerându-l „nelegal”. CSM acuză Guvernul că „simulează” consultările cu reprezentanții justiției în legătură cu această reformă.
Critica CSM asupra proiectului
Într-un comunicat de presă, CSM a explicat că materialul transmis de premierul Ilie Bolojan nu este un proiect de lege inițiat de ministerele competente și nu respectă procedurile parlamentare. De asemenea, Consiliul a subliniat că nu are „abilitatea legală de a iniția un astfel de demers” și că nu va aviza proiectul. CSM a menționat că pensiile de serviciu ale judecătorilor și procurorilor reprezintă rezultatul unei reforme substanțiale ce a intrat în vigoare în 2024 și a cerut premierului să asigure „stabilitatea legislativă” în acest domeniu.
Acuzațiile CSM și reacțiile premierului
CSM a afirmat că nu poate participa la o procedură nelegală de adoptare a unui act normativ ce vizează sistemul de justiție, considerând că este doar o simulare a consultării autorității judecătorești. Într-o conferință de presă, Ilie Bolojan a prezentat principalele măsuri din proiectul de reformă, dar acestea au fost întâmpinate cu reacții negative din partea CSM, care a susținut că măsurile „încalcă flagrant principiile Constituției”. Un membru al CSM l-a comparat pe Bolojan cu „un măcelar într-o sală de operație”.
Consultările propuse de președintele Nicușor Dan
Președintele Nicușor Dan a declarat că va iniția consultări cu „toți factorii interesați” pentru a ajunge la un consens pe această temă, subliniind că dialogul ar trebui să fie purtat „cu calm” în contextul acuzațiilor severe formulate de CSM. El a subliniat importanța măsurării cuvintelor în timpul crizei bugetare cu care se confruntă România.
Concluzie
Conflictul dintre CSM și Guvern pe tema reformei pensiilor magistraților evidențiază tensiunile existente în sistemul judiciar și provocările legislative, având potențiale implicații asupra stabilității și independenței justiției în România.
