Conferința de presă susținută de Ilie Bolojan
Vineri, liderul PNL, Ilie Bolojan, va organiza o conferință de presă la Senat, unde va prezenta detalii despre negocierile pentru formarea unui nou guvern și reformarea bugetului de stat, cu scopul de a reduce deficitul. Conform surselor, în discuțiile cu președintele Nicușor Dan, economistul Ionuț Dumitru, actualul economist-șef la o bancă comercială, este propus ca premier tehnocrat. Această alegere ar putea contribui la diminuarea tensiunilor crescânde dintre cele patru partide implicate, care au început să emită amenințări cu retragerea din negocieri.
Declarațiile lui Ilie Bolojan despre situația economică a țării
Ilie Bolojan a subliniat că România se află într-o situație economică complicată, având un deficit bugetar semnificativ, cel mai mare din Europa. Anul trecut, deficitul a atins 9,3% din PIB, acumulat pe parcursul mai multor ani. Acesta a menționat că există o presiune considerabilă asupra contractării de credite și asupra plății dobânzilor, subliniind că veniturile anuale sunt cu mult sub cheltuieli. De exemplu, în 2022, cheltuielile au depășit veniturile bugetare cu 152 de miliarde de lei, ceea ce a fost acoperit prin creditele contractate de România. Această diferență a fost cea mai mare din ultimii ani, depășind 30 de miliarde de euro.
Bolojan a explicat că pentru a acoperi datoria acumulată și având în vedere că în anii următori va trebui să continuăm să contractăm credite, datoria externă și costurile de finanțare au crescut accelerat. Datoria publică a României a ajuns anul trecut la aproape 55% din PIB, iar la finalul acestui an ar putea atinge 60%. Această accelerare a îndatorării a generat îngrijorări în rândul piețelor financiare și al investitorilor, ceea ce se reflectă în creșterea dobânzilor pentru creditele contractate de țară.
Impactul cheltuielilor cu dobânzile
Bolojan a adăugat că cheltuielile cu dobânzile au ajuns la 2,3% din PIB, o sumă considerabilă, echivalentă cu aproximativ 40 de miliarde de lei, respectiv 8 miliarde de euro, în 2022. În perspectiva anilor următori, se estimează că aceste cheltuieli vor continua să crească. Indiferent de guvernul care va prelua conducerea, dacă deficitul nu va fi corectat, opțiunile disponibile vor fi din ce în ce mai limitate. Măsurile necesare pentru reducerea deficitului trebuie să includă atât creșterea veniturilor, cât și diminuarea cheltuielilor, având în vedere discrepanțele mari existente.
Provocarea absorbției fondurilor europene
Un alt aspect complicat menționat de Bolojan este absorbția scăzută a fondurilor europene. România depinde de aceste fonduri pentru a asigura investițiile necesare dezvoltării viitoare a țării. Accesarea eficientă a acestor resurse este esențială pentru a sprijini creșterea economică și pentru a răspunde provocărilor actuale ale economiei naționale.
Fondurile Europene și Investițiile în Infrastructură
Anul trecut, dintr-un total de 120 miliarde de euro destinate investițiilor, mai mult de jumătate proveneau din fonduri europene. Această situație subliniază importanța accesării acestor fonduri pentru a putea continua lucrările la autostrăzi, reabilitarea căilor ferate și implementarea altor proiecte câștigate de autoritățile centrale și locale.
În acest context, România dispune de Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), în valoare de 28,5 miliarde de euro, din care aproape jumătate, respectiv 13,5 miliarde de euro, reprezintă granturi, iar restul de 15 miliarde de euro sunt împrumuturi. Până în prezent, s-au încasat 10,7 miliarde de euro, incluzând ultima tranșă, prefinanțarea și primele trei cereri de plată, ceea ce reprezintă puțin peste 36% din suma totală. Dintre aceste fonduri, 6,4 miliarde de euro sunt granturi, ceea ce înseamnă că s-a obținut jumătate din totalul granturilor, iar din împrumuturi s-au accesat 4,3 miliarde de euro, adică aproximativ o treime.
Este important de menționat că termenul limită pentru atragerea tuturor acestor fonduri este în a doua jumătate a anului viitor, în luna august. Această situație impune o urgență în rezolvarea problemelor existente pentru a asigura continuarea investițiilor și pentru a nu pierde granturile disponibile.
Programul de Coeziune și Provocările Financiare
Un alt program semnificativ este cel de coeziune, unde absorbția fondurilor este în continuare scăzută. Avantajul acestui program constă în termenul de închidere, care se extinde până în 2029. România beneficiază de 31 de miliarde de euro, din care suma încasată până acum este de aproximativ 10%, respectiv 3,3 miliarde de euro. În ceea ce privește plățile efectuate către beneficiari, acestea au fost mai mari, atingând 15%, adică 4,8 miliarde de euro.
Contractarea stă pe un teren mai favorabil, cu peste 80% din sumă deja contractată. Totuși, valoarea totală a proiectelor este de 46 miliarde de euro, ceea ce indică o diferență semnificativă de aproximativ 15 miliarde de euro între granturile europene și sumele care urmează să fie contractate. Aceasta implică necesitatea cofinanțărilor din partea României, a Guvernului și a autorităților locale, ceea ce va genera o presiune financiară în anii următori pentru a asigura aceste cofinanțări și a putea accesa fondurile disponibile.
Balanța Comercială și Cheltuielile Statului
România se confruntă cu o balanță comercială dezechilibrată, importurile depășind cu mult exporturile. Această tendință, generată parțial de creșterea pensiilor și salariilor, conduce la o dependență de importuri, ceea ce subliniază necesitatea elaborării de programe care să sprijine exporturile și să încurajeze creșterea producției interne în domeniile cu potențial de dezvoltare.
În plus, cheltuielile statului au crescut semnificativ, fără a ține cont de veniturile disponibile. Comparativ cu anul anterior, veniturile au crescut cu puțin peste 10%, în timp ce cheltuielile generale au crescut cu 19%. Aceste creșteri se datorează, în principal, majorării salariilor în sectorul public, care a depășit atât rata inflației, cât și veniturile statului. În 2024, comparativ cu 2023, cheltuielile pentru salarii au crescut cu 24%, indicând o posibilă supraaglomerare a personalului în anumite sectoare și oportunități de corectare a fondurilor destinate salariilor fără a afecta calitatea serviciilor publice.
Analiza sistemului de pensii și provocările economice
În ultimele patru ani, România a înregistrat o inflație cumulată de 36% și o creștere a fondului de pensii de 53%. În anul precedent, fondul de pensii a avut o creștere de 19%, însă cea mai recentă majorare a fost aplicată doar din luna septembrie. De asemenea, se estimează că anul acesta efectul va fi simțit pe parcursul întregului an. Deși majorarea pensiilor este un aspect pozitiv, este esențial să ne concentrăm asupra capacității economice a țării de a susține aceste plăți, având în vedere inechitățile semnificative care există în sistemul de pensii.
Disparități în cheltuieli și personal
Există zone în care cheltuielile și numărul de angajați sunt reduse, precum Sănătatea, Asistența Socială și Educația. Pe de altă parte, în sectoare precum Administrația Publică și Siguranța Publică, proporția angajaților față de numărul de contribuabili depășește media Uniunii Europene. O posibilă soluție ar fi creșterea numărului de contribuabili pentru a ameliora aceste discrepanțe.
Problema forței de muncă active
România se confruntă cu o problemă majoră, având un număr insuficient de persoane angajate în raport cu cei care beneficiază de pensii. Aproape 33% din populația activă cu vârste între 15 și 64 de ani, adică aproape 4 milioane de persoane, nu este activă pe piața muncii. Chiar și după excluderea cetățenilor români care lucrează în străinătate, țara noastră se află pe penultimul loc în Europa în ceea ce privește activitatea economică.
Pensionări accelerate și inactivitate
O analiză a inactivității persoanelor cu vârsta de peste 65 de ani arată că România ocupă ultimul loc în acest clasament. Datorită pensionărilor accelerate, aproximativ jumătate dintre persoanele cu vârste între 55 și 64 de ani nu sunt active profesional. Această vârstă ar putea aduce contribuții valoroase pe piața muncii, iar tinerii care intră pe piață ar putea beneficia de experiența acestora.
Provocări pentru sistemul public de pensii
Ponderea contribuabililor în sistemul public de pensii este printre cele mai scăzute din Europa, ceea ce va reprezenta o provocare pentru viitoarele guverne în gestionarea plăților pensiilor. În ceea ce privește investițiile, acestea au crescut cu 19% în 2025, ceea ce este un semn pozitiv.
Venituri bugetare scăzute
Veniturile bugetare sunt, însă, insuficiente, cauzate de o legislație permisivă și uneori ineficientă în combaterea evaziunii fiscale. Colectarea TVA-ului se realizează într-o proporție care poate fi îmbunătățită semnificativ. Legea insolvenței permite intrarea repetată în insolvență, lăsând statul cu sume considerabile neîncasate. Există oportunități importante de optimizare fiscală și de îmbunătățire a impozitării proprietăților.
Diferențe față de media Uniunii Europene
Comparând veniturile fiscale, România se situează printre cele mai mici din Uniunea Europeană, cu un raport de sub 30% din PIB, în comparație cu media UE de 40%. Această situație generează dificultăți în gestionarea cheltuielilor, având în vedere că țara noastră are unele dintre cele mai mari cheltuieli în raport cu investițiile, salariile și pensiile. Această formulă economică a atins o limită, iar guvernul va trebui să găsească soluții viabile pe termen lung.
Increderea românilor în direcția țării este scăzută
Românii manifestă o încredere redusă în direcția în care se îndreaptă țara, având de asemenea o percepție negativă asupra modului în care sunt aplicate legile. Instituțiile fundamentale beneficiază de cote de încredere extrem de scăzute.
Negocieri pentru formarea guvernului
Liderii partidelor parlamentare s-au întâlnit joi cu președintele Nicușor Dan pentru a discuta despre alegerea viitorului prim-ministru. Sursele indică faptul că PSD a reiterat necesitatea rotativei guvernamentale, însă nu a avansat un nume concret pentru funcția de premier. În contrast, USR și PNL l-au propus pe Ilie Bolojan ca soluție. Totuși, nu s-a ajuns la o decizie finală.
Discuții despre reformele bugetare
Reprezentanții partidelor nu au reușit să ajungă la un consens în privința reformelor bugetare. PSD a solicitat ca partidele implicate în grupul de lucru de la Cotroceni să se reunească pentru a finaliza pachetul de măsuri menite să reducă cheltuielile. Într-un comunicat de presă, social-democrații au subliniat necesitatea unei abordări constructive și au îndemnat la renunțarea la conflicte.
