Problemele de sănătate ale fostului papă și perspectiva succesiunii
În ultimii ani, sănătatea fostului papă a suscitat îngrijorări, iar posibilii succesorii au fost luați în considerare cu mult înainte de decesul acestuia. Moartea papei Francisc a activat un ritual tradițional, în care cardinalii depun jurăminte sacre pentru a alege, în conclav, un nou lider al Bisericii Catolice.
Procesul de alegere a noului papă
Alegerea unui nou papă este un proces secret, iar cardinalii nu au voie să comunice cu exteriorul despre deciziile luate în conclav, care se desfășoară în Capela Sixtină. Vârsta înaintată a papei, precum și problemele sale recente de sănătate, inclusiv o gravă infecție pulmonară, au alimentat speculațiile privind succesiunea. Asemenea perioadelor anterioare de doliu, un grup de cardinali, cunoscuți ca fiind „papabili”, se conturează ca favoriți pentru a deveni următorul lider al Bisericii Catolice.
Conclavul papal și regulile de vot
Vaticanul va organiza un conclav papal, în cadrul căruia Colegiul Cardinalilor se va reuni pentru a alege următorul papă. Regulile stabilite pentru conclav, aplicabile începând cu 22 ianuarie 2025, stipulează că din cei 252 de cardinali, doar 138 pot vota—participarea la vot fiind permisă exclusiv celor cu vârsta sub 80 de ani. Procesul de votare se desfășoară în patru tururi zilnice, până când un candidat obține două treimi din voturi, procedură ce durează, în mod obișnuit, între 15 și 20 de zile. Se crede că Duhul Sfânt va călăuzi această alegere, asigurându-se astfel continuitatea succesiunii apostolice.
Cardinalii propuși ca viitori papi
Deja au apărut mai mulți cardinali propuși informal ca fiind posibili papi. În 2020, Edward Pentin a publicat o lucrare de referință pe acest subiect, intitulată „The Next Pope: The Leading Cardinal Candidates”. Totuși, preferințele se schimbă frecvent, iar favoriții din conclav rar devin papi, motiv pentru care circulă zicala italiană: „Intră în conclav papă și ieși cardinal”. Dintre ultimele șase conclavuri, doar Papa Benedict al XVI-lea, ales în 2005, a fost considerat un favorit clar. Aceasta a dus la o atenție sporită asupra posibilelor candidaturi de compromis.
Favoritul actual: Cardinalul Pietro Parolin
Cardinalul Pietro Parolin, o figură moderată și rațională în cadrul Bisericii, este în prezent considerat principalul candidat pentru a deveni următorul papă, dar nu există o certitudine în această privință. În calitate de secretar de stat al Vaticanului din 2013, Parolin, în vârstă de 70 de ani și originar din Veneto, este cel mai înalt membru în rang din conclav. De-a lungul timpului, el a fost perceput ca o figură echilibrată, evitând să se alinieze strict orientărilor politice de „stânga” sau „dreapta”. Recent, într-un interviu pentru un ziar italian, Parolin a discutat despre mai multe subiecte geopolitice, subliniind importanța soluțiilor care nu impun unilateral drepturile popoarelor, avertizând că astfel nu se va atinge o pace justă și durabilă.
O sursă din interiorul Vaticanului a declarat că este dificil de prezis dacă Parolin este cu adevărat principalul candidat, din cauza complexității grupului cardinalilor, care este greu de interpretat.
Cardinalul Parolin: Un candidat cunoscut și apreciat
În cadrul discuțiilor recente despre posibilii candidați la conducerea Bisericii Catolice, cardinalul Pietro Parolin a fost adesea menționat ca o alegere sigură. Cu o experiență de peste 10 ani în Vatican, Parolin este bine cunoscut și respectat de colegii săi, având o atitudine prietenoasă și fără conflicte. Această familiaritate cu mediul vaticanese îl plasează într-o poziție favorabilă în fața altor candidați, având în vedere că percepțiile despre un candidat ideal pot varia semnificativ între diferitele grupuri de cardinali.
Cardinalul Peter Erdo: Vocea conservatoare a Bisericii
Cardinalul Peter Erdo, fost președinte al Consiliului Conferințelor Episcopale din Europa, este un alt nume important în această competiție. La 72 de ani, el reprezintă aripa conservatoare a Bisericii și ar putea fi principalul rival al lui Parolin în tururile preliminare de vot. Erdo este cunoscut pentru pozițiile sale ferme, inclusiv opoziția față de împărtășania pentru catolicii divorțați sau recăsătoriți, subliniind importanța indisolubilitații căsătoriei. De asemenea, el a comparat primirea refugiaților cu traficul de persoane, subliniind complexitatea acestei probleme. A fost făcut cardinal în 2003 de Papa Ioan Paul al II-lea.
Cardinalul Luis Antonio Tagle: O abordare liberală
Cardinalul Luis Antonio Tagle, un alt candidat notabil, este considerat cel mai liberal dintre favoriți. La 67 de ani, el a fost numit cardinal de Papa Benedict al XVI-lea și este pro-prefect pentru Secțiunea de Prima Evanghelizare a Dicasterului pentru Evanghelizare. Tagle este adesea denumit „Francisc 2”, datorită asemănărilor cu Papa Francisc. Cu o orientare politică de stânga, el a criticat adesea atitudinea Bisericii față de comunități marginalizate, inclusiv persoanele gay și catolicii divorțați. În 2015, Tagle a subliniat impactul negativ al limbajului dur folosit în trecut față de aceste grupuri, evidențiind nevoia de incluziune și empatie.
Cardinalul Matteo Zuppi: Favorit al Papei Francisc
Cardinalul Matteo Zuppi, în vârstă de 69 de ani, este un alt competitor de seamă, fiind considerat un favorit al Papei Francisc. Președinte al Conferinței Episcopale din Italia din mai 2022, Zuppi a fost numit cardinal de Papa Francisc în 2019 și a fost implicat în numeroase misiuni internaționale. Printre acestea se numără o misiune de pace în Ucraina, unde s-a întâlnit cu președintele Volodimir Zelenski, dar nu și cu Vladimir Putin, ceea ce subliniază angajamentul său pentru dialog și reconciliare în situații de conflict.
Concluzie
În concluzie, competiția pentru conducerea Bisericii Catolice se anunță a fi una complexă, cu candidați care aduc diverse perspective și abordări. De la viziuni conservatoare la cele liberale, fiecare dintre acești cardinali are potențialul de a influența direcția viitoare a Bisericii, iar deciziile luate în cadrul conclavului vor avea un impact semnificativ asupra comunității catolice globale.
Cardinalul Zuppi și abordările pastorale față de comunitatea LGBT+
Înainte de a fi numit cardinal, Zuppi a exprimat o opinie favorabilă privind comunitatea LGBT+, subliniind în eseul său din cartea lui James Martin, publicată în 2018, că o abordare mai deschisă ar putea promova dialogul, cunoașterea și înțelegerea reciprocă. El a sugerat necesitatea adoptării unei noi perspective pastorale față de „frații și surorile noastre LGBT”.
Cardinalul Raymond Leo Burke, un tradiționalist vocal
Cardinalul Raymond Leo Burke, originar din Wisconsin, a fost numit cardinal de către Papa Benedict al XVI-lea în 2010. Este cunoscut pentru opoziția sa față de viziunile mai liberale ale Papei Francisc, în special în ceea ce privește permisiunea oferită cuplurilor divorțate și recăsătorite de a primi Sfânta Împărtășanie. Burke a criticat, de asemenea, noua terminologie a Bisericii referitoare la contracepția artificială, căsătoria civilă și persoanele gay. El a afirmat anterior că politicienii catolici care susțin legalizarea avortului, precum Joe Biden, nu ar trebui să fie admiși la Sfânta Împărtășanie.
Cardinalul Mario Grech, opțiunea progresistă a conclavului
Cardinalul Mario Grech, originar din Malta și în vârstă de 68 de ani, a evoluat de la o viziune conservatoare la una mult mai progresistă. El este considerat o figură cheie în Biserică, dedicată apropierii de comunitățile LGBT+ și reconsiderării doctrinei în fața unor probleme complexe. În cadrul Sinodului din octombrie 2014, Grech a afirmat că „doctrina credinței poate dobândi o profunzime mai mare în mod progresiv” și că este esențial să abordăm persoanele din relații familiale complexe cu un limbaj contemporan, recunoscut ca un mijloc de a transmite adevărul și caritatea Evangheliei. Favorit al Papei Francisc, Grech ocupă un rol influent ca Secretar General al Sinodului Episcopilor.
Cardinalul Jean-Marc Aveline, o figură liberală înclinată spre consens
Arhiepiscopul de Marsilia, cardinalul Jean-Marc Aveline, a început să atragă atenția și sprijin, devenind un candidat serios printre moderați după decesul Papei Francisc. La 66 de ani, Aveline provine din Algeria, dar și-a petrecut cea mai mare parte a vieții în Marsilia. Descris ca o „figură destul de liberală, dar înclinată spre consens”, el este capabil să se adreseze diverselor facțiuni din cadrul Bisericii. În presa franceză, Aveline este adesea considerat prelatul favorit al Papei Francisc, fiind văzut ca cel mai „bergoglian” dintre episcopii din Franța.
Cardinalul Peter Turkson, un critic al capitalismului neoliberal
Cardinalul Peter Turkson, originar din Ghana și în vârstă de 76 de ani, este cunoscut pentru viziunile sale politice de stânga. El a fost un critic al capitalismului neoliberal și un promotor activ al păcii, având un impact semnificativ asupra dezbaterilor sociale și economice contemporane.
Cardinalul Turkson: Un Papabil cu O Viziune Socială
Cardinalul Peter Turkson a devenit unul dintre principalii candidați pentru funcția de papă în ultimele luni, având șansa de a fi primul papă african din istorie, de la Papa Gelasius I, care a condus Biserica în secolul al V-lea. Deși a fost un candidat în 2013, acum beneficiază de un suport considerabil mai mare comparativ cu conclavul care l-a ales pe Papa Francisc.
Pe fondul creșterii numărului de catolici în Africa, în contrast cu declinul din Europa și alte regiuni occidentale, există o percepție că centrul de greutate al Bisericii se deplasează spre țările în dezvoltare. Cardinalul Turkson, cunoscut pentru pozițiile sale politice de stânga, a condus inițiativele Bisericii pe teme de justiție socială, manifestându-se ca un critic al capitalismului neoliberal și un susținător al păcii. Totuși, în plan teologic, el adoptă o poziție conservatoare, fiind una dintre vocile principale împotriva utilizării prezervativelor în contextul pandemiei de SIDA din Africa și având o viziune strictă asupra homosexualității.
Cardinalul Robert Sarah: Tradiționalism și Conservatorism
Cardinalul Robert Sarah, originar din Guineea, este un alt candidat african important. La 79 de ani, acesta a fost un aliat al fostului papă Benedict și a ocupat funcția de președinte al Consiliului Pontifical. Activ în Vatican din 2001, Cardinalul Sarah a acumulat o experiență vastă în diverse funcții. Mulți au speculat că cea mai bună oportunitate a sa de a deveni papă a fost în 2013, când conclavul l-a ales pe Papa Francisc.
Conservator și tradiționalist, Cardinalul Sarah susține că anumite reforme aduse de Conciliul Vatican II, menite să modernizeze Biserica în anii ’60, nu sunt obligatorii. Este un critic vehement al comunității LGBT+ și s-a opus recunoașterii homosexualității în diverse țări africane. O caracteristică notabilă a sa este înțelegerea și respectul profund față de Islam, provenind dintr-o țară cu o populație diversificată din punct de vedere religios. El s-a opus atacurilor occidentale asupra țărilor musulmane, afirmând că „Islamul din țara mea este o religie fraternă și pașnică”.
Cardinalul Fridolin Ambongo Besungu: O Figură Emergentă în Africa
Cardinalul Fridolin Ambongo Besungu, arhiepiscop de Kinshasa și lider al Bisericii din Republica Democrată Congo, este un alt nume din crescătorii papabili. La 65 de ani, el este unul dintre cei mai tineri candidați, câștigând popularitate ca posibil succesor al Papei Francisc. Ambongo a jucat un rol esențial în extinderea catolicismului în Africa și a fost apreciat pentru curajul său de a se opune guvernului din RDC, care a lansat o investigație împotriva sa pentru acuzații de sedițiune.
La fel ca ceilalți cardinali africani, Ambongo adoptă o poziție conservatoare, atrăgând atenția internațională prin opoziția sa față de binecuvântarea uniunilor între persoane de același sex.
Alte Nume de Pe Lista Papabililor
Un alt candidat notabil este Cardinalul Angelo Scola, fost arhiepiscop de Milano. Dacă ar fi ales, el ar deveni cel mai vârstnic papă de la Clement al X-lea, care a fost ales în 1670. Scola este unul dintre cei patru cardinali italieni considerați în cursa pentru această funcție importantă.
Candidați de compromis în conclavul papal
În eventualitatea în care facțiunile conclavului nu reușesc să ajungă la un consens asupra candidaților preferați, se iau în considerare opțiuni de compromis. Cardinalul Scola, în vârstă de 83 de ani, ar putea deveni cel mai în vârstă papă ales din 1670, având rolul de a oferi o conducere stabilă și necontroversată. Aceasta ar permite Bisericii o perioadă de reflecție pentru a decide viitorul său.
Istoria ne arată că ultima dată când cardinalii au optat pentru o alegere temporară, l-au ales pe Ioan al XXIII-lea în 1958. Deși avea 77 de ani la acel moment, s-a dovedit a fi unul dintre cei mai influenți papi, conducând la modernizarea Bisericii prin Conciliul Vatican II, care a transformat catolicismul pentru totdeauna.
Cardinalul Wim Eijk: critic al drepturilor LGBT+
Cardinalul Wim Eijk, arhiepiscopul de Utrecht, în vârstă de 71 de ani, este cunoscut ca un critic conservator al pontificatului Papei Francisc. Cu o formare științifică rară printre cardinali, Eijk a fost un opozant vehement al drepturilor LGBT+. În 2015, a stârnit controverse după demiterea unui trezorier parohial transgender.
De asemenea, a fost foarte critic față de eforturile ecumenice de colaborare cu alte confesiuni creștine și a contestat public poziția Papei Francisc în legătură cu o propunere a episcopilor germani privind accesul protestanților la Euharistie.
Cardinalul Pierbattista Pizzaballa: opțiune geopolitică
Cardinalul Pierbattista Pizzaballa, patriarhul Ierusalimului, are doar 60 de ani și este văzut ca o opțiune surpriză de conclav. Cu un rol esențial ca lider al catolicilor din Țara Sfântă, într-un context global marcat de conflicte în Israel și Gaza, alegerea sa ar putea avea o semnificație geopolitică majoră, mai ales în raport cu criticile aduse guvernului lui Benjamin Netanyahu.
Pizzaballa nu s-a aliniat cu nicio tabără și a condamnat atacurile Hamas din 7 octombrie asupra Israelului. De asemenea, s-a oferit voluntar pentru a ajuta copiii israelieni luați ostatici. Pe lângă activitatea sa diplomatică, este un important cercetător biblic, având o relație strânsă cu Papa Francisc, care îl respectă profund.
Este de așteptat ca Pizzaballa să primească voturi în conclav și, chiar dacă nu va fi ales din cauza vârstei, rămâne un candidat puternic pentru viitor.
Cardinalul Marc Ouellet: o voce pentru implicarea femeilor
Cardinalul Marc Ouellet, din Quebec, vorbește fluent șapte limbi și, la 80 de ani, este considerat un candidat important, deși vârsta sa poate fi un factor limitativ. Ouellet a subliniat necesitatea unei participări mai mari a femeilor în formarea preoților, aducând în discuție un subiect important pentru viitorul Bisericii.
Alegerea unui nou papă: candidatul Ouellet și perspectivele sale
Cardinalul Marc Ouellet, care îndeplinește în prezent vârsta necesară pentru a vota în conclav, rămâne un candidat la papalitate, deși șansele sale au fost afectate de acuzațiile apărute în august 2022, când o plângere a fost depusă împotriva sa de o femeie neidentificată. În trecut, Ouellet a fost o voce proeminentă în cadrul Bisericii, solicitând reforme în urma scandalurilor legate de abuzurile sexuale comise de preoți. În 2018, el a subliniat importanța implicării femeilor în formarea preoților, educație și discernământul candidaților, evidențiind necesitatea unui echilibru emoțional mai bun.
Cardinalul Vincent Nichols: un posibil compromis
Cardinalul Vincent Nichols, în vârstă de 79 de ani, conduce Biserica Catolică din Anglia și Țara Galilor din 2009 și va împlini 80 de ani abia în noiembrie, având astfel dreptul de a vota în conclav. Considerat un candidat moderat și echilibrat, Nichols ar putea fi văzut ca o figură de compromis în cazul unui blocaj între facțiunile din conclav. Originar din Crosby, Lancashire, el ar deveni primul papă britanic de la Adrian al IV-lea, care a ocupat această funcție în 1154. Deși a ales cu atenție subiectele în care să intervină, evitând dezbaterile legate de LGBT+, a fost activ în opoziția față de proiectul de lege privind sinuciderea asistată. Totuși, nu este văzut ca un favorit al conclavului, iar șansele sale sunt limitate, deși au existat cazuri în care papi aleși din rândul celor considerați „nepapabili” au reușit să ajungă pe tronul papal.
Cardinalul Kevin Farrell: interimar în mijlocul controversei
În prezent, Cardinalul Kevin Farrell, un american de origine irlandeză, îndeplinește funcția de Camerlengo al Sfintei Biserici Romane, având rolul de șef administrativ temporar al Bisericii, în urma anunțului privind decesul Papei Francisc. La 77 de ani, Farrell nu poate fi complet exclus ca posibil succesor, însă nu este considerat papabil, iar lista candidaților din fața sa este lungă. Vederile sale conservatoare l-au adus în mijlocul controversei diplomatice, fiind responsabil pentru împiedicarea președintei Irlandei de atunci, Mary McAleese, să vorbească la o conferință de la Vatican dedicată femeilor în Biserică, având în vedere susținerea acesteia pentru hirotonirea femeilor și căsătoriile între persoane de același sex.
