Pericolele medicamentelor ototoxice
Urechea joacă un rol crucial în percepția sunetelor și menținerea echilibrului, dar poate fi grav afectată de anumite tratamente medicamentoase, în special cele care conțin antibiotice sau antiinflamatoare. O reacție adversă cunoscută sub numele de ototoxicitate se referă la efectele nocive pe care unele substanțe le pot avea asupra urechii interne.
Ce este ototoxicitatea?
Ototoxicitatea reprezintă un efect advers al unor medicamente sau substanțe chimice care afectează negativ urechea internă, în special cohleea, responsabilă cu auzul, și sistemul vestibular, implicat în menținerea echilibrului.
Medicamentele cu potențial ototoxic
Medicamentele considerate ototoxice pot afecta auzul, nervul auditiv sau echilibrul, mai ales când sunt administrate în doze mari. Exemple de astfel de medicamente includ:
- Antibiotice din grupa aminoglicozidelor (ex: gentamicină, tobramicină)
- Citostatice utilizate în tratamentele tumorale
- Diuretice în doze mari, folosite pentru hipertensiune arterială
- Anti-inflamatoare nesteroidiene în doze mari (ex: aspirină, ibuprofen)
- Medicamente antimalarice (ex: clorochină)
Combinații de medicamente periculoase
Combinarea anumitor medicamente poate crește riscurile de ototoxicitate. Astfel, nu se recomandă administrarea simultană a:
- Antibioticelor ototoxice și diuretice
- Antibioticelor aminoglicozide și citostatice
- Salicilaților (ex: aspirină în doze mari) și antiinflamatoarelor nesteroidiene
De asemenea, expunerea la zgomot intens în timpul tratamentului cu medicamente ototoxice reprezintă un risc crescut de deteriorare auditivă.
Importanța monitorizării tratamentului
Chiar dacă efectele adverse ale medicamentelor ototoxice pot fi severe, acestea nu trebuie să împiedice tratamentele necesare în cazuri medicale critice. Este esențial ca utilizarea acestor medicamente să fie făcută sub supravegherea unui medic specialist, iar monitorizarea audiologică să fie realizată pe parcursul tratamentului.
Pacienții trebuie să fie conștienți de posibilitatea pierderii ireversibile a auzului, în special în cazul copiilor și vârstnicilor, și să informeze medicul imediat dacă apar simptome precum tinitus, amețeli sau scăderea auzului.
Concluzie
Utilizarea medicamentelor ototoxice necesită precauție și monitorizare atentă pentru a preveni pierderile auditive permanente, subliniind importanța unei colaborări strânse între pacient și medic.
