Încheierea secolului american în Europa
Recent, s-au produs două evenimente geopolitice semnificative la Washington care vor avea un impact profund asupra relațiilor transatlantice. Analizând aceste schimbări, se remarcă opinia fostului premier suedez, Carl Bildt, care consideră că discuția dintre Putin și Trump aduce aminte de acordul de la München din 1938, ce a permis lui Hitler să anexeze regiunea sudetă.
Dezghețarea relației Putin-Trump
Conversația dintre Donald Trump și Vladimir Putin a avut efectul de a „dezgheța” relația dintre cei doi lideri, având ca subiect principal încetarea conflictului din Ucraina și stabilirea de vizite prezidențiale reciproce. În același timp, secretarul american al apărării, Pete Hegseth, a vizitat Bruxelles-ul, subliniind necesitatea ca aliații europeni să își asume responsabilitatea pentru securitatea convențională a continentului.
Ideologia „America pe primul loc”
Această abordare a evidențiat ideologia lui Trump, care pune accent pe „America pe primul loc”, și tendința sa de a privi alianțele ca pe tranzacții economice. De asemenea, a scos în evidență distanța față de consilierii politici tradiționali, care, în opinia sa, au eșuat în gestionarea politicii externe în timpul primului său mandat. În ciuda reafirmării angajamentului SUA față de NATO, s-au produs schimbări fundamentale.
Un ocean între America și Europa
Intervenția Statelor Unite în cele două războaie mondiale a asigurat libertatea Europei în fața amenințărilor sovietice. Totuși, Trump a sugerat în timpul campaniei că ar putea să nu apere membrii alianței care nu investesc suficient în apărare. Aceasta reiterează ideea exprimată de Winston Churchill în 1940, când a menționat că „lumea Nouă, cu toată puterea sa”, va interveni pentru salvarea „celeilalte lumi”.
Implicarea în apărare și cerințele pentru aliați
Era evident că a doua administrație Trump va impune noi cerințe partenerilor europeni, ceea ce va crea dileme pentru guvernele care au prioritizat cheltuielile sociale în detrimentul apărării. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a subliniat recent în Parlamentul European că europenii trebuie să aloce mai mulți bani pentru apărare, avertizând că, în caz contrar, se pot orienta către alte soluții.
Cererea de creștere a cheltuielilor pentru apărare
Pete Hegseth a oficializat solicitarea lui Trump ca membrii alianței să aloce 5% din PIB pentru apărare și a evidențiat faptul că SUA vor prioritiza confruntarea cu China și securitatea la frontierele lor, nu la cele ale Europei. „Statele Unite nu vor mai tolera o relație dezechilibrată care încurajează dependența”, a declarat Hegseth, marcând astfel o schimbare semnificativă în politica de apărare americană.
Concluzie
Noul curs adoptat de administrația Trump reflectă o reacție rațională la realitățile politice în schimbare, renunțând la viziuni nerealiste de intervenție în alte regiuni, precum ideea de a muta palestinienii din Gaza pentru a construi „Riviera Orientului Mijlociu”. Această abordare sugerează că prioritățile strategice ale SUA se vor concentra mai mult pe interesele interne și pe provocările emergente din alte părți ale lumii.
Declinul unei Epoci în Securitatea Europeană
Într-o lume în care Statele Unite au jucat un rol crucial în stabilizarea Europei după cel de-al Doilea Război Mondial, se ridică întrebări legate de viitorul securității pe acest continent. Deși memoria Războiului Rece este încă vie pentru cei care au trăit această perioadă, majoritatea americanilor care își amintesc această epocă au acum peste 50 de ani. În plus, cel mai important competitor al Statelor Unite s-a mutat în Asia, ceea ce ridică întrebarea despre responsabilitățile Europei în ceea ce privește propria apărare, la 80 de ani după înfrângerea nazismului.
O Necesitate de Regândire a NATO
Președinții americani și liderii europeni au eșuat în a adapta NATO pentru provocările secolului XXI. Dintr-o perspectivă istorică, alianța transatlantică a fost expusă riscurilor în fața unei administrații americane caracterizate printr-un naționalism accentuat. Marco Rubio, secretar de stat, a sugerat recent că Statele Unite nu ar trebui să fie „capătul din față” al securității europene, ci mai degrabă „opritorul din spate”. El a criticat marile puteri europene pentru lipsa de investiții în securitate națională, subliniind că aceste țări preferă să mențină programele de asistență socială în detrimentul cheltuielilor pentru apărare.
Disprețul pentru Politica Multilaterală
Atitudinea lui Trump față de aliați precum Canada și Mexic, precum și comentariile sale privind Groenlanda, reflectă o schimbare radicală în politica externă a Statelor Unite. El își exprimă constant admirația față de lideri precum Vladimir Putin și Xi Jinping, considerându-i interlocutori relevanți pentru Statele Unite. Nicholas Dungan, fondator și CEO al unei companii de consultanță strategică, afirmă că agenda lui Trump nu se concentrează pe securitatea europeană, ci pe o nouă dinamică globală care înlocuiește structurile tradiționale ale ordinii internaționale.
Provocarea Ucrainei
Primul test semnificativ al acestei noi realități între SUA și Europa se va desfășura în contextul situației din Ucraina. Trump a declarat că negocierile pentru încheierea conflictului din Ucraina vor începe „imediat” după o discuție cu Putin, liderul rus care a fost izolat de comunitatea internațională în urma invaziei sale în Ucraina. De asemenea, președintele ucrainean Volodimir Zelenski nu a fost inclus în aceste discuții, ceea ce reprezintă un semnal alarmant pentru guvernul de la Kiev. Această situație ridică îngrijorări cu privire la posibilele soluții favorabile Rusiei, în contextul în care Trump își continuă demersurile.
Trump și Negocierile de Pace
În contextul negocierilor de pace, Trump a răspuns la întrebarea privind rolul său ca partener egal, afirmând: „Este o întrebare interesantă”, sugerând că s-a gândit profund înainte de a oferi un răspuns. El a adăugat: „Am afirmat că a fost un război prost în care să ne implicăm”, o declarație care pare să susțină ideea lui Putin că conflictul a fost provocat de Ucraina, care a fost invadată brutal de un vecin autoritar.
Puncte de Plecare în Negocieri
Hegseth a fost clar în privința poziției SUA în negocierile de pace, subliniind că Ucraina nu poate reveni la granițele anterioare invaziei Crimeei din 2014, nu poate adera la NATO, iar trupele americane nu vor face parte dintr-o forță de securitate care să garanteze o pace viitoare. Orice misiune de menținere a păcii ar trebui să fie formată din trupe europene și non-europene, fără a fi acoperită de clauza de apărare reciprocă a NATO, ceea ce ar implica că SUA nu ar interveni în cazul unor conflicte cu forțele rusești.
De asemenea, fostul președinte Joe Biden a fost rezervat în legătură cu aderarea Ucrainei la NATO, temându-se de o posibilă confruntare cu Rusia, care ar putea escalada în Al Treilea Război Mondial. Insistența lui Trump ca forțele de menținere a păcii europene să nu poarte uniforme NATO este interpretată de mulți observatori ca o măsură de precauție pentru a evita implicarea SUA într-un conflict cu Rusia.
Ziua Favorabilă pentru Putin
Ziua de miercuri a fost, de asemenea, una favorabilă pentru Putin, întrucât a reușit să submineze multe dintre aspirațiile Ucrainei. Hegseth a afirmat că poziția sa reflectă un realism necesar, având în vedere că nimeni din SUA sau Europa nu crede că situația din 2014 poate fi revenită. Ucraina a fost incapabilă să-și recâștige teritoriile pierdute, în ciuda asistenței financiare semnificative din partea Occidentului.
Prin eliminarea acestor probleme din discuții, Trump, pe care mulți îl consideră un negociator abil, pare să fi privat Ucraina de o oportunitate de a obține concesii din partea lui Putin. Acum, Trump nu pare să aibă nicio obiecție față de menținerea de către Rusia a teritoriilor obținute în urma invaziei sale. Această atitudine nu este surprinzătoare, având în vedere că, similar cu Rusia, America are un președinte care consideră că marile puteri au dreptul la expansionism în regiunile lor de influență. Totuși, recompensarea Rusiei cu o înțelegere favorabilă ar putea crea un precedent periculos.
Convorbiri și Avertismente
Discuțiile între SUA și Rusia, inclusiv un summit planificat cu Putin în Arabia Saudită, sugerează că Trump nu doar că exclude Ucraina din negocieri, ci și Europa. Într-o declarație comună, Franța, Germania, Polonia, Italia, Spania, Uniunea Europeană, Comisia Europeană, Regatul Unit și Ucraina au subliniat că „Ucraina și Europa trebuie să fie incluse în orice negocieri”. Aceștia l-au avertizat pe Trump cu privire la pericolele unei astfel de abordări.
Acordul de Pace și Îngrijorările Internaționale
Fostul prim-ministru suedez Carl Bildt a exprimat îngrijorări cu privire la discuțiile recente dintre Donald Trump și Vladimir Putin, subliniind că „o pace justă și durabilă în Ucraina este o condiție esențială pentru o securitate transatlantică solidă”. Bildt a discutat despre natura acestor convorbiri în cadrul unei emisiuni CNN International, evidențiind riscurile asociate cu intervenția a doi lideri puternici care consideră că pot gestiona problemele internaționale fără a consulta alte părți implicate.
Paralele Istorice
Bildt a făcut o paralelă alarmantă cu evenimentele istorice, comparând această situație cu concilierea lui Adolf Hitler de către Marea Britanie, care a permis expansiunea nazistă în Europa. „Pentru europeni, aceasta evocă amintiri de la München. Pare că doi lideri mari încearcă să ajungă la un acord în legătură cu o țară îndepărtată, despre care au cunoștințe limitate. Aceștia se pregătesc să încheie o înțelegere fără a ține cont de voința țării respective”, a declarat Bildt, subliniind lecțiile pe care europenii le-au învățat din istorie.
Strategia lui Trump și Aspiratiile Ucrainei
În ceea ce privește strategia lui Trump, aceasta rămâne neclară, iar acțiunile sale pot submina aspirațiile președintelui ucrainean Volodimir Zelenski. Deși Rusia a obținut victorii pe câmpul de luptă, nu există certitudini că Putin ar fi la fel de dornic de o soluție rapidă ca Trump, care aspiră la un Premiu Nobel pentru Pace.
Posibile Soluții și Implicațiile lor
Discuțiile despre o posibilă soluție în Ucraina au fost purtate în privat la Washington și în capitalele europene de câteva luni, chiar și în timpul administrației Biden. Expertul Hegseth a subliniat că speranțele Ucrainei de a-și recupera toate teritoriile pierdute sunt nerealiste. O posibilă soluție ar putea implica o divizare similară cu cea a Germaniei după al Doilea Război Mondial, în care teritoriile ocupate de Rusia rămân sub controlul său, iar restul Ucrainei ar putea deveni o democrație separată, posibil cu acces la Uniunea Europeană, dar fără protecția directă a trupelor americane.
Reacții din Europa
Dungan a comentat că poziția Statelor Unite cu privire la Ucraina, așa cum a fost exprimată recent, nu ar trebui să fie o surpriză pentru europeni. Aceasta reflectă ceea ce oficialii europeni au comunicat în mod neoficial, sugerând o divizare între Ucraina de Vest și Ucraina de Est, similară cu Germania de Vest și Germania de Est, dar cu o diferență semnificativă: Uniunea Europeană ar putea fi deschisă pentru Ucraina de Vest, în timp ce NATO nu ar interveni.
Consecințe Pe Termen Lung
O astfel de soluție ar putea avea implicații profunde, oferind o ironie istorică, având în vedere că Putin, care a fost martor la prăbușirea Uniunii Sovietice, ar putea, cu ajutorul Americii, să contribuie la crearea unei noi forme de divizare în Europa secolului XXI.
