Declarațiile Consiliului Național al Audiovizualului privind Marius Tucă
Consiliul Național al Audiovizualului (CNA) a reacționat la afirmațiile lui Marius Tucă, care a susținut că Biroul Electoral Central (BEC) ar fi comis o lovitură de stat prin respingerea candidaturii lui Călin Georgescu la alegerile prezidențiale. CNA consideră că aceste declarații reprezintă „una dintre cele mai grave forme de manipulare a discursului public”. De asemenea, instituția subliniază că există o confuzie între „opinie și fapt”, precum și acuzații nefondate aduse unor instituții fundamentale ale statului, transmitând astfel o realitate alternativă bazată pe percepții personale radicalizate.
Încălcarea deontologiei jurnalistice
În comunicatul său, CNA subliniază că este vorba despre un caz evident de încălcare a deontologiei jurnalistice, care necesită o sancționare proporțională. Aceasta nu are scopul de a limita libertatea de exprimare, ci de a proteja spațiul democratic și încrederea în instituțiile statului. Conform standardelor profesionale și legale, această comunicare este considerată o formă clară de dezinformare și trebuie tratată ca atare. CNA a justificat eliminarea clipului de pe YouTube intitulat „Democraţia a fost călcată în picioare” al lui Marius Tucă.
Considerentele deciziei CNA
Decizia majoritară a Consiliului se bazează pe faptul că materialul video analizat conține informații ilegale, în special dezinformare gravă, conform prevederilor Directivei privind Serviciile Audiovizuale, jurisprudenței CEDO, Constituției României, Legii Audiovizualului nr. 504 și normelor deontologice ale profesiei.
Utilizarea improprie a termenului „lovitură de stat”
CNA a observat că jurnalistul a folosit în mod repetat expresia „lovitură de stat” în legătură cu deciziile BEC și ale Curții Constituționale a României (CCR). Definiția acceptată a acestui termen se referă la un act rapid, neconstituțional și violent, care răstoarnă un regim legitim și preia puterea politică. BEC este o autoritate administrativă fără competențe decizionale politice, iar CCR are rolul de a garanta respectarea Constituției. Ambele instituții au acționat conform legii, iar toate deciziile BEC sunt validate de CCR, ceea ce exclude posibilitatea unei acțiuni ilegale izolate.
Distorțiunea realității și dezinformarea publicului
Afirmatiile că „membrii BEC au fost puși să redacteze înainte de a hotărî” sau că „niște anonimi de la BEC” ar fi „tăiat democrația” constituie o denaturare gravă a realității. O instituție ce funcționează în conformitate cu legea, sub control constituțional, nu poate comite o lovitură de stat. Analiza materialului arată o intenție clară de a crea o percepție ostilă, folosind expresii ca „lovitură de stat”, „ca hoții”, „au tăiat democrația” și „au distrus ce mai rămăsese din acest stat deja compromis”. Aceste afirmații nu sunt simple opinii, ci declarații sistematice, repetate într-o intervenție video planificată, menite să dezinformeze publicul și să creeze o imagine distorsionată a realității.
Pretenția de adevăr absolut
CNA subliniază că afirmațiile jurnalistului nu sunt prezentate ca simple opinii personale, ci ca fapte incontestabile. Expresii precum „nu putem să trecem peste asta” sau „nu are voie să candideze din nu știu ce cauze” denotă un refuz al oricărui dubiu. Jurnalistul sugerează, implicit, că deține adevărul absolut și că instituțiile statului acționează abuziv și ilegal, ceea ce contravine principiilor de bază ale unei societăți democratice.
Manipularea informației în jurnalism
Jurnalismul are responsabilitatea de a prezenta faptele într-un mod corect și verificat, dar atunci când informațiile furnizate sunt false sau nefondate, acestea devin manipulatoare. Un astfel de comportament nu reprezintă doar o exprimare a nemulțumirii, ci și o încercare de a construi o versiune alternativă a realității, fără a dispune de dovezi solide.
Încălcarea normelor jurnalistice
Conform autorităților, declarațiile formulate de jurnalistul Marius Tucă contravin cel puțin patru principii fundamentale ale jurnalismului:
- Adevărul: Afirmațiile nu sunt susținute de probe sau documente.
- Verificarea: Nu sunt prezentate surse independente sau justificări legale.
- Separarea faptelor de opinii: Afirmațiile sunt prezentate ca fapte certe.
- Responsabilitatea socială: Limbajul utilizat poate incita la violență și submina încrederea în instituțiile statului.
Afirmațiile jurnalistului, precum „au tăiat democrația” sau „lucrează împotriva cetățeanului”, sunt exprimate ca judecăți de valoare absolute, fără a distinge între emoție și informație. Aceasta duce la confuzia publicului în a distinge între opinie și fapt.
Atac asupra autorităților constituționale
În opinia autorităților, jurnalistul a atacat Biroul Electoral Central (BEC) și Curtea Constituțională, ambele având un rol reglementat prin lege. Acuzația de „lovitură de stat” adusă acestor instituții, fără dovezi concrete, reprezintă un atac simbolic asupra arhitecturii constituționale a României și poate genera neîncredere în procesul electoral democratic.
Limitele libertății de exprimare
Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) protejează opiniile politice, dar nu oferă protecție pentru calomnie, dezinformare sau afirmații nefondate. De exemplu, în cazul Lingens vs. Austria, s-a stabilit că exprimarea unei opinii trebuie să fie susținută de fapte. Jurnalistul Marius Tucă a emis acuzații foarte grave, fără o bază legală sau probatorie, iar mesajul său a fost reclamat ca fiind o încălcare a legii.
Consiliul a evaluat conținutul mesajului său în contextul unei serii de informații false și instigatoare, care au condus la violențe recente, inclusiv atacuri asupra jandarmilor și agresiuni asupra ziariștilor. Această analiză nu a fost adresată persoanei jurnalistului, ci mesajului în sine, care contribuie la instigarea la ură și violență.
Responsabilitatea Consiliului Național al Audiovizualului
Referitor la afirmațiile conform cărora Consiliul Național al Audiovizualului (CNA) nu are competențe în mediul online sau în eliminarea conținutului ilegal, CNA subliniază că își desfășoară activitatea respectând libertatea de exprimare și pluralismul mass-media, principii esențiale într-o societate democratică.
CNA are obligația legală de a interveni în limitele competențelor stabilite de legislația națională și europeană, pentru a proteja publicul de conținuturi ilegale. Pe 26 martie, Consiliul a decis eliminarea unei înregistrări de pe platforma YouTube, în care Marius Tucă caracteriza decizia BEC de a nu permite candidatura lui Călin Georgescu ca fiind o „lovitură de stat”.
Controversa deciziei CNA în cazul lui Marius Tucă
Marius Tucă a declarat că decizia Consiliului Național al Audiovizualului (CNA) referitoare la sancționarea sa reprezintă „un derapaj de la democrație și de la dreptul la liberă exprimare”. El a caracterizat această acțiune ca fiind mai degrabă „o execuție decât o sancțiune”, subliniind faptul că nu a fost chemat pentru a discuta înainte de a fi sancționat.
„Nu m-a chemat nimeni. În trecut, se organiza o întâlnire la CNA pentru discuții. Este prima dată în cariera mea de jurnalist când primesc o sancțiune atât de gravă, care implică eliminarea unui videoclip. Nu am avut parte de asemenea măsuri în 35 de ani. M-am tot gândit la această situație. Doamne ferește! Este inadmisibil să nu ai voie să critici o instituție a statului. Este ceva care te lasă fără cuvinte”, a explicat Tucă.
