Operațiune împotriva lui Călin Georgescu
Statul paralel a inițiat o operațiune complexă pentru arestarea lui Călin Georgescu, un candidat exclus de la alegerile prezidențiale. Evenimentele recente reamintesc de perioada comunistă din 1947, când liderii politici au fost condamnați pentru diverse acuzații, inclusiv „înaltă trădare” și „complot”.
Context istoric
Cazul lui Călin Georgescu evocă „Procesul Tămădău” din 1947, când lideri politici precum Iuliu Maniu și Ion Mihalache au fost arestați sub acuzația de „uneltire împotriva ordinii sociale”. Această acuzație era folosită pentru a suprima orice formă de opoziție. Maniu a fost condamnat la închisoare pe viață, iar alți lideri au fost marginalizați sau arestați.
Acuzațiile actuale
Dosarul semnat de Marius Iacob, anunțat de Alex Florența, arată metodele prin care actuala putere caută să suprime opoziția. Florența a legat dosarul de instigare împotriva ordinii constituționale și a afirmat că Georgescu ar fi fost beneficiarul unui „război hibrid” orchestrat de actori externi, inclusiv din Federația Rusă. Acuzațiile sugerează o infrastructură care promovează narative „eurosceptice” și „anti-sistem”.
Detalii despre rechizitoriu
Curtea de Apel București a înregistrat un rechizitoriu prin care 22 de inculpați sunt judecați pentru tentative de acțiuni împotriva ordinii constituționale și instigare publică. Procurorul General a declarat că acuzațiile sunt parte a unei campanii de influențare și dezinformare în sprijinul candidatului.
Opinie și reacții
Experți în drept și susținători ai lui Georgescu consideră rechizitoriul un „simulacru” sau un „dosar politic”, similar cu cele din perioada comunistă. Avocații lui Georgescu afirmă că acuzațiile nu sunt susținute de probe directe și sunt bazate pe „indicii convergente”. Pe rețelele sociale, se compară cazul cu „dosare fabricate” din anii ’50, sugerând o vânătoare de oponenți politici.
Implicarea internațională
Acuzațiile aduse lui Georgescu par să fie legate de anularea alegerilor din 2024, o măsură criticată de administrația americană. Procurorul General a asociat cazul cu „campanii hibride” rusești, indicând că beneficiarul ar fi tot Călin Georgescu.
Concluzie
Cazul lui Călin Georgescu ridică semne de întrebare cu privire la integritatea sistemului politic românesc și la metodele utilizate de autorități pentru a controla opoziția, având implicații grave pentru viitorul alegerilor și al democrației în țară.
