Așteptările Africii pentru următorul lider al Bisericii Catolice
Africanii își pun speranțele în alegerea unui papă de culoare, primul din istoria modernă, care să continue misiunea papei Francisc de a sprijini țările în dezvoltare. Pe lista scurtă a potențialilor succesori se află cardinalul ghanez Peter Turkson, recunoscut ca unul dintre cei mai influenți lideri ai Bisericii Catolice din Africa.
Peter Turkson: o carieră remarcabilă
Născut într-o familie modestă, Turkson are 76 de ani și a fost prima persoană din Africa de Vest care a fost numită cardinal, aceasta având loc în 2003, sub pontificatul lui Ioan Paul al II-lea. Actualmente, el ocupă funcția de cancelar al două academii pontificale, cea de Științe și cea de Științe Sociale.
Înainte de demisia surprinzătoare a papei Benedict al XVI-lea în 2013, cardinalul Turkson era deja văzut ca un candidat favorit din Africa pentru conducerea Bisericii, în ciuda absenței unui papă de culoare în istoria acesteia. Într-un interviu din 2010, el a declarat: „Nu aș dori să fiu primul papă de culoare”.
Demografia Bisericii Catolice în schimbare
Posibilitatea ca Turkson să fie ales reflectă schimbările demografice din cadrul Bisericii, care se confruntă cu o scădere a numărului de credincioși în Europa, dar care înregistrează o expansiune rapidă în Africa.
Traiectoria profesională a lui Peter Turkson
Originar din orașul minier Nsuta-Wassa, Turkson este al patrulea din zece copii. Mama sa, metodistă, se ocupa cu vânzarea legumelor, în timp ce tatăl său, catolic, era tâmplar. Hirotonit preot în 1975, el a plecat din Ghana pentru a studia la Roma și New York. În 1992, Ioan Paul al II-lea l-a numit arhiepiscop de Cape Coast, dieceză care a crescut semnificativ sub conducerea sa. A fost promovat la rangul de cardinal în 2003.
În Ghana, în 2008, Turkson a acționat ca mediator în urma unor alegeri contestate care riscau să degenereze în violență. Un an mai târziu, a fost ales de papa Benedict al XVI-lea pentru a juca un rol important într-o adunare specială dedicată Africii, discutând subiecte precum reconcilierea, sărăcia, SIDA, exodul de creiere și vrăjitoria.
În 2009, Benedict al XVI-lea i-a încredințat conducerea Consiliului Pontifical pentru Justiție și Pace, axat pe justiția socială și drepturile omului. Ca parte a reformelor aduse Curiei Romane în 2016, papa Francisc l-a numit pe Turkson în fruntea unui nou minister, dicasterul pentru serviciul dezvoltării umane integrale, care a fuzionat Consiliul Pontifical pentru Justiție și Pace cu alte instituții.
Activitatea internațională și impactul său
Turkson, vorbitor fluent în șase limbi, a fost responsabil cu probleme economice și sociale pe care papa Francisc le consideră priorități. A participat de mai multe ori la Forumul de la Davos, avertizând agenții economici cu privire la riscurile și limitele teoriei trickle-down. În 2016, papa l-a delegat în Sudanul de Sud ca emisar special, având misiunea de a media conflictele din acea zonă. De asemenea, în timpul pandemiei de coronavirus, a condus un comitet dedicat analizării impactului economic și social al acesteia.
Cu toate acestea, în 2021, Turkson a demisionat din funcția de prefect al dicasterului pentru Serviciul Dezvoltării Umane Integrale, parte a unei remanieri care a avut loc pe fondul tensiunilor interne, lăsând fără reprezentanți africani în conducerea Bisericii.
Poziția Bisericii Catolice în fața provocărilor sociale
În contextul funcțiilor de conducere ale Vaticanului, au fost exprimate opinii conservatoare legate de legislația homofobă din Uganda. Deși a criticat aceste măsuri, liderul Bisericii a subliniat că homosexualitatea nu este o problemă de drepturi ale omului, menținând astfel poziția tradițională a instituției.
Utilizarea prezervativelor în Africa
Referitor la o problemă esențială în Africa, cea a utilizării prezervativelor, a fost sugerat că acestea ar putea fi benefice pentru cuplurile monogame în care unul dintre parteneri este seropozitiv. Totodată, s-a afirmat că ar fi mai eficient să se investească în tratamente retrovirale pentru persoanele deja infectate.
Controverse și percepții despre catolicism
În 2012, cardinalul a fost nevoit să își ceară scuze după ce a prezentat un videoclip controversat la un sinod, care trata subiectul răspândirii islamului în Occident. În ceea ce privește atracția catolicismului în rândul africanilor, acesta a observat că Biserica Evanghelică reușește să aducă mai mulți noi credincioși, în timp ce Biserica Catolică a devenit prea cerebrală. În contrast, evanghelicii reușesc să conecteze cu oamenii prin muzică vibrantă și rugăciuni pline de bucurie.
Reflecții asupra culturii sportive
Cardinalul a adus în discuție și obiceiurile culturale, observând cu umor că, de multe ori, africanii râd de entuziasmul european și american pentru sport. El a remarcat că, deși aceștia pot să încurajeze cu pasiune o echipă de fotbal, cântatul unui imn în biserică pare mai degrabă un efort de penitență decât o expresie de bucurie.
