Cine ar putea deveni succesorul Papei Francisc și ce se desfășoară în cadrul adunării secrete prin care Vaticanul își alege noul papă

STIRIVOX Moderator STIRIVOX
10 Min Citire

Sursa foto: Google Images

0:00

Moartea Papei Francisc și viitorul Bisericii Catolice

Papa Francisc a decedat luni, în a doua zi de Paște, la vârsta de 76 de ani. Acesta a fost ales de cardinalii de la Vatican după ce predecesorul său, Papa Benedict al XVI-lea, a decis să se retragă. În absența unui succesor clar, Colegiul Cardinalilor are libertatea de a alege din rândul celor 252 de candidați posibili. Cu toate acestea, unii dintre aceștia par să fie favoriți pentru conducerea Bisericii Catolice.

Procesul de alegere a noului papă

Teoretic, orice bărbat catolic poate fi ales papă, dar ultima dată când un necardinal a fost ales a fost în 1378. După decesul sau retragerea unui papă, cardinalii se reunesc în conclav în Capela Sixtină, unde discută și votează pentru a decide cine va prelua conducerea Bisericii Catolice. Aceștia depun un jurământ de confidențialitate, rămânând izolați de restul lumii până la alegerea noului papă, examinând meritele fiecărui candidat.

Decizia cardinalilor este semnalizată prin fumul care se ridică deasupra Capelei Sixtine. Fumul negru indică faptul că nu s-a ajuns la un consens, în timp ce fumul alb anunță alegerea unui nou papă.

Alegerea unui nou papă: reguli și tradiții

Deși nu este permisă promovarea oficială a candidaților, procesul de alegere este considerat extrem de politic. Tradiția cere ca cardinalii să fie călăuziți de Sfântul Duh în deciziile lor. În conclavul următor, doar 138 dintre cei 252 de cardinali vor avea drept de vot, deoarece numai cei sub 80 de ani pot participa. Votul este secret, iar fiecare cardinal își notează preferința pe o bucată de hârtie. Este necesară obținerea unei majorități de două treimi pentru a numi noul papă. Patru runde de vot se desfășoară în fiecare zi, iar buletinele de vot sunt arse după fiecare sesiune, fumul rezultat fiind vizibil pentru cei din afară.

Cine ar putea deveni noul papă?

Secretarul de stat al Vaticanului, Pietro Parolin, este considerat unul dintre principalii candidați pentru a deveni următorul papă. La 70 de ani, Parolin a fost numit cardinal de Papa Francisc acum un deceniu și este văzut ca un favorit datorită poziției sale moderate. A fost implicat în activitățile diplomatice ale Sfântului Scaun, lucrând în Nunțiatura Apostolică din Nigeria și Mexic. Alegerea lui Parolin ar reprezenta o continuare a moștenirii lăsate de Papa Francisc.

Un pontificat al cardinalului Parolin ar putea aduce schimbări semnificative în Biserica Catolică, continuând linia de conducere stabilită de predecesorul său.

Controverse în rândul cardinalilor: reacții la politicile Papei Francisc

Cardinalul Fridolin Ambongo Besungu, în vârstă de 65 de ani, din Republica Democrată Congo, a fost recent în centrul atenției datorită respingerii unei declarații controversate a Papei Francisc. Aceasta le permitea preoților catolici să binecuvânteze cuplurile necăsătorite și pe cele de același sex, sub denumirea de Fiducia supplicans. O eventuală alegere a lui Besungu ca papă ar reprezenta o respingere drastică a principiilor liberale promovate de actualul pontif, care l-a inclus pe Besungu în Colegiul Cardinalilor în anul 2019.

Willem Jacobus Eijk: un conservator de frunte

Cardinalul Willem Jacobus „Wim” Eijk, în vârstă de 71 de ani, din Olanda, este un alt candidat notabil pentru succesiunea Papei Francisc. Fost doctor, Eijk este cunoscut pentru pozițiile sale conservatoare, criticând reformele recente ale papei, inclusiv cele legate de recăsătorirea persoanelor divorțate. El a caracterizat aceste reforme drept „o formă de adulter structurat și instituționalizat”. De asemenea, Eijk a contestat decizia Papei de a permite protestanților să primească Sfânta Împărtășanie în bisericile catolice, considerând-o „total de neînțeles”. A fost creat cardinal de Papa Benedict al XVI-lea în 2012.

Peter Erdo și poziția sa față de migrație

Cardinalul Peter Erdo, în vârstă de 72 de ani, din Ungaria, a fost vocal în opoziția sa față de acceptarea refugiaților de către țările europene, comparând această practică cu traficul de persoane. De asemenea, el a exprimat dezacordul față de primirea Sfântei Împărtășanii de către catolicii divorțați sau recăsătoriți. Erdo a fost inclus în Colegiul Cardinalilor în 2003 de către Papa Ioan Paul al II-lea.

Luis Antonio Tagle: „Papa Francisc al Asiei”

Cardinalul Luis Antonio Tagle, cunoscut ca „Papa Francisc al Asiei”, are 67 de ani și provine din Filipine. Este considerat un susținător al politicilor de stânga și a criticat deschis poziția Bisericii Catolice față de comunitatea LGBT, precum și față de catolicii divorțați și recăsătoriți. Într-un interviu din 2015, Tagle a subliniat că atitudinea „dură” a Bisericii față de aceste grupuri a fost dăunătoare pentru misiunea de propovăduire a Evangheliei. El este al șaptelea filipinez care devine cardinal și ar putea deveni primul papă din Asia, dacă va fi ales, fiind creat cardinal de Papa Benedict al XVI-lea în 2012.

Raymond Burke: vocea conservatorilor

Cardinalul american Raymond Burke, în vârstă de 76 de ani, este recunoscut ca un lider al conservatorilor din Colegiul Cardinalilor și un critic deschis al tendințelor liberale promovate de Papa Francisc. Pozițiile sale ferme subliniază o viziune conservatoare asupra Bisericii, în contrast cu abordările mai progresiste ale actualului pontif.

Critici la adresa Papei Francisc din partea conservatorilor

Unul dintre cei mai vocali critici ai tendințelor liberale promovate de Papa Francisc este cardinalul Raymond Burke, un lider conservator în cadrul Colegiului Cardinalilor. Acesta a exprimat nemulțumiri față de limbajul utilizat de Papa în legătură cu subiecte sensibile, precum cuplurile divorțate și recăsătorite, metodele de contracepție artificială, homosexualitatea și căsătoriile civile, descriind tonul acestuia ca fiind „inacceptabil”. Cardinalul Burke a fost numit cardinal în anul 2010, la propunerea Papei Benedict al XVI-lea.

Mario Grech, un posibil succesor moderat

Cardinalul Mario Grech, în vârstă de 67 de ani, este actualul secretar general al Sinodului Episcopilor și este considerat un potențial succesor al Papei Francisc, având o abordare mai moderată. În trecut, Grech a subliniat importanța sprijinirii persoanelor excluse de Biserică din cauza orientării sexuale sau a statutului civil. De asemenea, el a evidențiat necesitatea de a menține continuitatea învățăturii religioase, fără a sacrifica creativitatea în comunicarea cu credincioșii. Grech a fost ridicat la rangul de cardinal în 2020 de către Papa Francisc.

Matteo Zuppi, un alt favorit al Papei

Cardinalul Matteo Zuppi, în vârstă de 69 de ani, este președintele Conferinței Episcopale Italiene și a fost arhiepiscop al Bolognei, ceea ce îi conferă o cunoaștere profundă a dinamicilor din Vatican. Zuppi este apreciat de Papa Francisc, care i-a încredințat în 2023 o misiune de pace în Ucraina, unde s-a întâlnit cu președintele Volodimir Zelenski. Tot în același an, Zuppi a avut o întâlnire și cu fostul președinte american Joe Biden, care este catolic. Cardinalul a fost numit în această funcție în 2019.

Distribuie acest articol
Lasa un comentariu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *