Sărbătoarea Înălțării Domnului în Biserica Ortodoxă
La 40 de zile după Învierea Domnului, Biserica Ortodoxă sărbătorește Înălțarea Domnului, un eveniment deosebit de important din punct de vedere liturgic, marcat cu cruce roșie în calendar. Această sărbătoare semnifică încheierea perioadei pascale și reprezintă, de asemenea, o pregătire spirituală pentru Cincizecime, sărbătoarea Rusaliilor, care va avea loc pe 8 iunie 2025.
În luna mai, Înălțarea Domnului este una dintre cele mai importante sărbători creștine. Prin deciziile luate de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în anii 1999 și 2001, această zi a fost declarată Ziua Eroilor, fiind recunoscută oficial ca sărbătoare națională bisericească, în semn de omagiu pentru cei care s-au jertfit pentru credință, neam și țară.
Obiceiuri și tradiții asociate cu Înălțarea Domnului
Înălțarea Domnului face parte dintr-un trio esențial de evenimente din calendarul creștin, alături de Răstignirea Mântuitorului, comemorată în Vinerea Mare, și Învierea Domnului, celebrată în Duminica Paștelui. Sărbătoarea are loc întotdeauna într-o zi de joi, la 40 de zile după Paște.
Praznicul Înălțării este însoțit de o serie de tradiții și obiceiuri, păstrate cu mare sfințenie în diverse comunități din România. Un aspect central al acestei zile este participarea la Sfânta Liturghie, oficiată cu solemnitate în biserici, unde se face și pomenirea eroilor naționali, conform tradițiilor bisericești.
În tradiția populară, această sărbătoare este cunoscută și sub numele de „Ispas”, nume ce provine de la un cioban, martor al Înălțării Domnului, care s-ar fi ascuns în spatele unor stânci și ar fi povestit ulterior celor din sat despre cele văzute.
Obiceiurile de împărtășire a cireșelor
Credincioșii ortodocși sărbătoresc Înălțarea Domnului printr-o pregătire sufletească, venind la biserică și oferind daruri materiale și spirituale pentru sufletele celor decedați. În ziua Înălțării, este o tradiție să se împartă cireșe, care sunt printre primele fructe coapte ale sezonului cald. Acestea simbolizează viața nouă și sunt considerate daruri ale pământului, oferite lui Dumnezeu și în memoria celor adormiți.
Conform obiceiului popular, pachetele cu mâncare nu se consumă înainte de a fi sfințite de preot în timpul slujbei. Este o zi sacră în care se prepară și se împarte colivă, se organizează parastase, iar atmosfera de sărbătoare trebuie să se mențină pentru toți participanții.
Rugăciuni recomandate în ziua Înălțării
Crezul este una dintre cele mai importante rugăciuni din tradiția creștină, sintetizând învățăturile esențiale ale bisericii, fiind rostit la fiecare Sfântă Liturghie. La mijlocul acestei rugăciuni, se regăsește un pasaj care face referire directă la praznicul Înălțării: „Și S-a înălțat la ceruri și șade de-a dreapta Tatălui.” Acest verset subliniază credința că Iisus Hristos, după Înviere, S-a înălțat la cer cu trupul, ocupând un loc de cinste „de-a dreapta Tatălui”.
Înălțarea Domnului marchează astfel un moment important în care Iisus Hristos, la 40 de zile după Înviere, Se înalță la cer în fața ucenicilor Săi.
Înălțarea Domnului: Semnificație și Tradiții
Înălțarea Domnului, sărbătorită de creștini, marchează momentul în care Hristos își încheie lucrarea pe pământ și deschide calea spre Împărăția cerurilor. În această zi, Hristos le promite apostolilor darul Duhului Sfânt, ce va veni la Cincizecime, pentru a continua misiunea Sa.
Obiceiuri și Practici de Sărbătoare
Cu ocazia Înălțării, se păstrează tradiția sfințirii frunzelor de nuc și a ramurilor de tei. Aceste ramuri, odată binecuvântate, au o semnificație profundă în tradiția populară românească, fiind considerate un simbol al protecției și al binecuvântării. Ele sunt utilizate pentru a apăra gospodăriile și familiile de influențe negative și forțe malefice.
După sfințire, ramurile sunt așezate la icoane sau la feronerie pentru a ocroti locuințele de rele și a aduce liniște și noroc. În credința populară, teiul este văzut ca un arbore sacru, asociat cu puritatea și energia pozitivă, iar ramurile sfințite aduc binecuvântarea celor care le păstrează.
De asemenea, ramurile de nuc, care sunt și ele sfințite, au rolul de a proteja împotriva răului, a duhurilor rele și a necazurilor. Se crede că acestea pot apăra gospodăria de trăsnete, furtuni și boli, fiind un simbol al fertilității și longevității. Utilizate în ritualuri, ramurile sfințite aduc noroc și sănătate, având un impact pozitiv asupra recoltelor și animalelor.
Interdicții și Recomandări
Pe plan etnografic, sărbătoarea Înălțării este însoțită de o serie de interdicții. Este recomandat ca oamenii să evite activitățile gospodărești precum spălatul, muncile agricole sau curățenia, considerate de rău augur în această zi cu profunde semnificații spirituale.
Părintele Gabriel Cazacu subliniază importanța odihnei și recunoștinței față de Dumnezeu în această zi: „La marile sărbători este bine să fie timp de odihnă și de recunoștință față de Dumnezeu, pentru toate binecuvântările Sale.” Participarea la Sfânta Liturghie este îndemnată, iar cei care nu pot ajunge sunt încurajați să aprindă o lumânare și să tămâieze casa, aducând astfel bucurie sufletului.
Superstiții și Tradiții Alimentare
Conform tradițiilor vechi, în ziua Înălțării nu este bine să se ofere sare din casă, deoarece acest gest ar simboliza pierderea norocului. De asemenea, se spune că cei care trec la cele veșnice în această zi sfântă ajung direct în Rai, Înălțarea fiind percepută ca una dintre cele mai pure zile ale anului bisericesc.
În această zi, este obișnuit să se ofere de pomană ouă roșii, cozonac, pască, cireșe, colivă și alte preparate specifice sărbătorii pascale. Familiile merg la cimitir pentru a aprinde lumânări la mormintele celor dragi, aducând astfel un omagiu celor adormiți.
Obiceiuri tradiționale de Înălțare
În diverse colțuri ale țării, se păstrează tradiția numită „zburătorul”, prin care copiii creează păsări din hârtie și le lasă să zboare în aer. Acest act simbolizează Înălțarea lui Iisus Hristos la cer.
Salutul specific acestei sărbători
În contextul sărbătorii Paștelui, credincioșii își transmit salutul tradițional „Hristos a Înviat!” și răspunsul „Adevărat a Înviat!”. Cu toate acestea, în ziua praznicului Înălțării Domnului, formulele de salut se adaptează. Astfel, cu ocazia acestei sărbători, se utilizează expresiile „Hristos S-a Înălțat!” și „Adevărat S-a Înălțat!”.
Legătura cu Rusaliile
Sărbătoarea Înălțării Domnului are loc înainte de o altă festivitate importantă din calendarul creștin: Rusaliile, cunoscute și sub denumirile de Cincizecimea sau Pogorârea Sfântului Duh. Conform relatărilor biblice, în această zi, Sfântul Duh s-a pogorât asupra apostolilor, oferindu-le harul divin și transformându-i în vestitori ai Evangheliei, pregătiți să răspândească învățătura creștină în întreaga lume.
