Impactul președintelui Trump asupra politicii externe a SUA
De la revenirea sa la Casa Albă, președintele Donald Trump a provocat o schimbare semnificativă în politica externă a Statelor Unite, influențând piețele financiare și transformând Biroul Oval într-un spațiu pentru evenimente dramatice. O analiză recentă detaliază primele 100 de zile ale noului său mandat.
Decizii controversate
Pe 26 ianuarie, Trump a semnat 26 de ordine executive, un număr record, conform analizei. În prima zi a mandatului său, președintele a fost surprins în Biroul Oval, cu stiloul în mână, pregătit să semneze diverse decreturi. Retragerea Statelor Unite din Acordul de la Paris privind schimbările climatice și din Organizația Mondială a Sănătății, precum și grațierea celor implicați în evenimentele din 6 ianuarie 2021, au marcat începutul unei politici care vizează răsturnarea ordinii stabilite.
Întâlnirea cu Netanyahu
Pe 4 februarie, Trump l-a primit la Casa Albă pe premierul israelian Benjamin Netanyahu. În cadrul acestei întâlniri, președintele a declarat că Statele Unite vor prelua controlul asupra Fâșiei Gaza, transformând această zonă palestiniană într-o „Rivieră a Orientului Mijlociu”. Aceasta a generat o agitație internațională semnificativă, iar ulterior, Trump a distribuit un video creat cu ajutorul inteligenței artificiale, în care Gaza era prezentată ca o stațiune turistică.
Vizita lui Elon Musk
La data de 12 februarie, miliardarul Elon Musk, împreună cu fiul său, a fost primit în Biroul Oval. Această întâlnire a stârnit amintiri istorice, făcând referire la celebra fotografie cu fostul președinte John F. Kennedy și fiul său. Musk a explicat acțiunile unei comisii extra-guvernamentale, ținându-l pe băiatul său pe umeri. Ulterior, cei doi au fost văzuți frecvent alături de Trump, inclusiv la evenimente de arte marțiale mixte.
Discuții cu Putin
În aceeași zi, Trump a purtat o convorbire telefonică de 90 de minute cu președintele rus Vladimir Putin, punând capăt izolării diplomatice a liderului de la Kremlin. O nouă discuție a avut loc pe 28 februarie, iar diplomații din SUA și Rusia s-au întâlnit frecvent, fără partenerii europeni. Deși apelurile Washingtonului pentru un armistițiu în Ucraina nu au avut rezultatele dorite, apropierea dintre SUA și Rusia a facilitat schimburi de prizonieri începând din februarie.
Criticile aduse Europei
Pe 14 februarie, vicepreședintele J. D. Vance a susținut un discurs la Conferința anuală de securitate de la Munchen, în care a exprimat îngrijorarea față de regresul libertății de exprimare în Europa, considerându-l o problemă mai gravă decât amenințările din partea Rusiei sau a Chinei. Aceasta a fost o afirmație dintre multe altele, prin care oficialii din echipa lui Trump au criticat Europa, pe care președintele a numit-o „profitoare”.
Conflicte cu Zelenski
Pe 28 februarie, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a fost supus unei presiuni considerabile în cadrul întâlnirii de la Casa Albă, subliniind astfel tensiunile dintre administrația Trump și liderii europeni.
Confruntarea lui Zelenski cu Donald Trump
Într-o întâlnire tensionată la Biroul Oval, președintele Ucrainei, Volodymyr Zelenski, s-a confruntat cu acuzații dure din partea lui Donald Trump. Această întâlnire, urmărită de milioane de telespectatori, a avut consecințe semnificative asupra sprijinului militar pe care Statele Unite îl oferă Ucrainei, care pare că se află în pericol de a fi suspendat.
Conflictul cu universitățile americane
Pe 7 martie, administrația Trump a demarat o acțiune împotriva marilor universități din SUA, acuzându-le că au permis răspândirea antisemitismului în urma unor proteste în sprijinul palestinienilor din Gaza. În aceeași zi, Statele Unite, un aliat de bază al Israelului, au anunțat retragerea unei subvenții de 400 de milioane de dolari destinate Universității Columbia. Un lider al protestelor studențești a fost arestat, iar riscurile de expulzare au fost amplificate, în ciuda faptului că acesta deținea un permis de ședere. Președintele a continuat această politică, tăind și subvențiile de 2,2 miliarde de dolari pentru Harvard, acuzând instituția că promovează „ura și prostia”.
Expulzarea imigranților din Salvador
Pe 15 martie, guvernul american a efectuat expulzări în Salvador, descrise de agenția AFP ca fiind „spectaculoase”. Aceste expulzări au fost justificate legal printr-o lege din secolul al 18-lea, utilizată anterior doar în timpul războiului. Aproximativ 200 de presupusi membri ai unei bande din Venezuela au fost trimiși forțat în țara lor. În fața problemelor legale, cazul a ajuns la Curtea Supremă, iar o expulzare eronată a unui salvadorian a atras atenția. Executivul american a ignorat deciziile judiciare referitoare la aceste expulzări.
Interesele Americii în Groenlanda
Pe 26 martie, Trump a declarat că Statele Unite „au nevoie” de Groenlanda, insula daneză. Anexarea acesteia face parte din viziunea sa expansionistă, care include și recuperarea controlului asupra Canalului Panama, precum și transformarea Canadei în al 51-lea stat american. Declarațiile președintelui au generat tensiuni între Washington și Copenhaga. Cu două zile înainte de vizita lui Vance în Groenlanda, Trump a reafirmat dorința SUA de a obține acest teritoriu. În timpul vizitei, vicepreședintele nu a avut întâlniri cu oficiali groenlandezi, concentrându-se pe vizitarea unei baze militare americane.
Războiul tarifelor
Între 2 și 9 aprilie, s-au impus taxe vamale care au generat o „săptămână nebună”, conform AFP. Pe 2 aprilie, Trump a implementat amenințarea de a introduce suprataxe „reciproce” pentru numeroase țări pe care le-a acuzat că „profită” de Statele Unite, declanșând astfel un război comercial. În grădina Casei Albe, președintele a prezentat un panou cu noile tarife, care variau de la minimum 10% pentru majoritatea țărilor, 20% pentru Uniunea Europeană și 34% pentru China. Ca urmare, indicii burselor globale au suferit scăderi semnificative. Cu o zi înainte de aplicarea noilor taxe, Trump a anunțat o suspendare de 90 de zile, cu excepția produselor chineze, care au fost supuse unei suprataxe de 145%. Deși piețele financiare s-au relaxat, incertitudinile continuă să persiste.
