Palatul Culturii din Iași găzduiește cel mai scump tablou din România
Palatul Culturii din Iași adăpostește o lucrare deosebită, evaluată la 40 de milioane de euro, devenind astfel cel mai scump tablou din România. Această capodoperă îi aparține marelui pictor Rubens și a fost realizată acum peste 400 de ani, în perioada timpurie a carierei sale.
Istoricul tabloului
Tabloul a intrat în colecția muzeului de artă în urma unei donații din mijlocul secolului al 19-lea și nu a fost expus timp de zeci de ani. De asemenea, măsurile de securitate implementate pentru protejarea acestei lucrări sunt deosebite.
Descrierea lucrării
Ligia Pricopi, jurnalist la Digi24, a subliniat că tabloul îl reprezintă pe Cezar primind, de la călău, capul lui Pompei și este considerat una dintre cele mai mari lucrări ale lui Rubens. Dimensiunile sale sunt impresionante, având 2,20 metri pe 1,5 metri, iar împreună cu rama cântărește 350 de kilograme. Această lucrare a fost evaluată de experți acreditați de Ministerul Culturii, care au confirmat valoarea sa de 40 de milioane de euro.
Proveniența tabloului
Tabloul a devenit proprietate publică în 1860, iar înainte de a ajunge în România, a fost parte dintr-o colecție privată a unui marchiz. Antoaneta Login, muzeograf, a explicat că a fost achiziționat la o licitație din Paris de pașoptistul Scarlat Vârnav, care l-a donat pentru înființarea primei pinacoteci din România. Timp de mulți ani, tabloul a fost depozitat, iar rama a fost restaurată cu foiță de aur. Acum, acesta poate fi admirat în cadrul unei expoziții permanente la Palat.
Reacțiile vizitatorilor
Vizitatorii au venit special la Iași pentru a vedea această lucrare deosebită. Unii dintre ei, veniți din Urziceni, au menționat că și-au dorit mult să admire această pictură. Alții au subliniat că o lucrare de Rubens este întotdeauna o plăcere de văzut și au exprimat aprecierea față de faptul că România deține un astfel de bun cultural.
Asigurarea securității
Conducerea Palatului Culturii a asigurat că pictura lui Rubens beneficiază de cele mai bune condiții de securitate. Directorul Andrei Apreotesei a explicat că se utilizează pază armată permanentă, precum și diferite tipuri de senzori, inclusiv pentru mișcare, fum și temperatură. În curând, tabloul va fi protejat și cu o sticlă specială, o inovație în muzeele din România.
