Ce părere au moldovenii despre apartenența lor etnică și despre limba pe care o vorbesc. Recensământul din 2024 indică modificări comparativ cu acum 10 ani.

STIRIVOX Moderator STIRIVOX
4 Min Citire

Sursa foto: Google Images

0:00

Ponderea limbii române în Republica Moldova în creștere

Conform datelor furnizate de Biroul Național de Statistică din Chișinău, ponderea populației din Republica Moldova care a declarat limba română ca limbă maternă a crescut cu 8,1% în comparație cu recensământul din 2014. În schimb, cei care s-au declarat vorbitori de „limba moldovenească” au scăzut cu 7,8%. Aceste rezultate au fost obținute în urma recensământului desfășurat între 8 aprilie și 7 iulie 2024.

Schimbări în structura etnică a populației

Recensământul a evidențiat și modificări semnificative în structura etnică a populației. Numărul persoanelor care s-au declarat moldoveni a crescut la 77,2%, față de 75,3% în urmă cu 10 ani. De asemenea, populația cu reședința obișnuită în Republica Moldova a scăzut cu aproape 14% în ultimul deceniu, ajungând la 2.401.000 de persoane, comparativ cu 2.789.000 în 2014.

Structura demografică și lingvistică

În ceea ce privește structura demografică, ponderea populației tinere a scăzut, în timp ce proporția persoanelor cu vârsta de peste 65 de ani a crescut cu aproape 7% în ultimele 10 ani. La recensământul din 2024, peste 49% dintre respondenți au declarat că limba lor maternă este „moldoveneasca”, în scădere față de aproape 57% în 2014. Proporția celor care au indicat limba română ca limbă maternă a crescut la 31%, comparativ cu 23,2% în 2014.

Referitor la limba vorbită de obicei, 46% au indicat „moldoveneasca”, iar peste 33% – româna. De asemenea, 11,1% din populație a raportat limba rusă ca limbă maternă, o creștere față de 9,9% în 2014. Proporția celor care au indicat limba găgăuză a scăzut ușor, de la 4% la 3,8%, iar cei care au menționat limba ucraineană au scăzut de la 4% la 2,9%. Limba bulgară este maternă pentru 1,2% din populație, în scădere de la 1,5% în 2014.

Distribuția teritorială a limbilor

Biroul de Statistică a subliniat că, în municipiul Chișinău, 47,9% dintre locuitori au declarat limba română ca limbă maternă, în timp ce în UTA Găgăuzia, 77,7% au indicat limba găgăuză. La nord, 6,3% au raportat limba ucraineană, iar la sud, 6,7% au menționat limba bulgară. Limba rusă are o pondere semnificativă în nordul țării, cu 13% din populație vorbind această limbă, mai ales în mediul urban.

Identitatea etnică a populației

Recensământul a arătat că 83,4% dintre locuitori se declară cetățeni ai Republicii Moldova, o scădere față de 2014, când ponderea era aproape de 94%. În contrast, proporția celor cu dublă cetățenie a crescut la 15,6%, față de 5,6% în 2014. Proporția moldovenilor a crescut la 77,2%, în timp ce cei care s-au declarat români au crescut de la 6,7% la 7,9%. Numărul celor care s-au declarat găgăuzi, ucraineni și ruși a scăzut, ucrainenii ajungând la 4,9%, în scădere de la 6,8% în 2014.

Schimbări demografice în rândul etniilor și religiilor

Potrivit datelor recente, în 2024, procentajul persoanelor care s-au declarat ca făcând parte din diverse etnii a suferit modificări față de anul 2014. Astfel, rușii reprezintă acum 3,2% din populație, în scădere de la 4,1% în 2014. De asemenea, bulgarii se află la 1,6%, în scădere de la 1,9% în urmă cu zece ani. Romii au crescut ușor, având acum 0,4%, comparativ cu 0,3% în 2014. Alte etnii constituie 0,5% din total.

Religia în rândul populației

În ceea ce privește religia, datele arată că 95% din populație s-a declarat ortodoxă în 2024, comparativ cu 96,1% în 2014. Această ușoară scădere reflectă schimbările demografice și sociale ale societății contemporane.

Distribuie acest articol
Lasa un comentariu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *