Dragoș Anastasiu: Măsuri Necesare pentru Reducerea Deficitului Bugetar
Dragoș Anastasiu, consilier onorific al președintelui României pentru relația cu mediul de afaceri, a declarat vineri seară, într-o emisiune de la Digi24, că viitorul guvern va trebui să ia măsuri decisive pentru a reduce deficitul bugetar. Acesta estimează că, pentru anul 2025, deficitul ar trebui redus cu 35 de miliarde de RON, iar anul viitor cu 60 de miliarde de RON. În opinia sa, acest obiectiv poate fi atins doar dacă guvernul își va alege 28 de măsuri din cele aproape 100 propuse de partide și specialiști în cadrul negocierilor pentru reforma bugetară.
Reducerea Cheltuielilor și Creșterea Veniturilor
Anastasiu a subliniat că discuțiile au fost axate pe reducerea cheltuielilor statului, inclusiv prin eliminarea privilegiilor, însă a recunoscut că aceste măsuri nu ar genera o contribuție semnificativă la PIB. De asemenea, el a menționat că finanțatorii României pun accent pe necesitatea creșterii impozitelor, chiar dacă acest lucru ar putea duce la probleme economice, inclusiv recesiune.
Îndatorarea și Risc de Retrogradare
„Avem niște finanțatori, inclusiv Uniunea Europeană, care ne ajută să acoperim deficitul. Ne îndreptăm lent spre o îndatorare de 3% din PIB, cu costuri mari de dobândă. Finanțatorii își pierd răbdarea, deoarece am promis că vom cheltui mai puțin, dar am ajuns la un deficit de 9,3%, în loc de 5,4% cum am promis anul trecut. Dacă nu luăm măsuri, riscurile sunt mari și putem ajunge la un deficit de 9% și în acest an”, a spus Anastasiu.
Evitarea Scenariului Greciei
Expertul a subliniat importanța evitării unui scenariu similar cu cel al Greciei, unde retrogradarea financiară a dus la etichetarea țării ca „junk” din punct de vedere al investițiilor. „Trebuie să evităm asta cu orice preț. Dacă finanțatorii ne consideră neserioși și necredibili, situația va deveni extrem de gravă”, a avertizat el.
Termene Limită pentru Reformele Fiscale
Anastasiu a menționat că există un calendar strict pentru reformele fiscale, cu un pachet care trebuie prezentat pe 20 iunie și care ar trebui să fie adoptat de Parlament până pe 20 iulie. „Experții ne cer să venim cu măsuri concrete, iar creșterea impozitelor este singura opțiune rapidă pentru a aduce venituri la buget. Deși este o măsură nepopulară, este esențială în contextul actual”, a concluzionat el.
Selecția Măsurilor de către Viitorul Guvern
În final, Anastasiu a subliniat că există un set de aproximativ 100 de măsuri discutate între partide, iar viitorul guvern ar trebui să le selecteze pentru a atinge obiectivele stabilite. „Este crucial ca prim-ministrul viitor să aleagă măsurile care ne vor ajuta să ne redresăm economic”, a adăugat el.
Reducerea deficitului bugetar: măsuri și provocări
Dragoș Anastasiu a afirmat că România va reduce 35 de miliarde de RON în acest an și va urmări o diminuare de aproximativ 60 de miliarde de RON în anul următor, comparativ cu previziunile inițiale de buget. În cadrul discuțiilor purtate în grupurile de lucru cu reprezentanți ai partidelor, s-a subliniat că noul guvern va trebui să selecteze 28 din cele „100 de puncte” propuse pentru reformele bugetare, cu scopul de a reduce deficitul conform obiectivelor stabilite.
Anastasiu a menționat că discuțiile au fost focalizate pe măsuri de reducere a cheltuielilor în structurile statului. Totodată, el a evidențiat că finanțatorii României pun accent pe necesitatea creșterii impozitelor.
Ideologii politice și priorități
„S-a realizat o listă detaliată în care fiecare a contribuit, generând un impact. În plan politic, fiecare grup are o ideologie distinctă; unii susțin ajutoare pentru cei defavorizați, în timp ce alții argumentează că este esențial să susținem antreprenorii pentru a putea ajuta ulterior persoanele aflate în dificultate,” a declarat el. „Pentru a face față acestor provocări, este nevoie de un premier care să asculte și să colaboreze cu toți actorii implicați, să înțeleagă dimensiunile politice și, în final, să propună un plan clar și eficient.”
Selecția măsurilor de reformă
El a adăugat că, deși s-au făcut multe speculații, discuțiile au fost constructive și de bună credință, fiecare contribuind cu propuneri și evaluări ale impactului. „Din cele 100 de propuneri, prim-ministrul și miniștrii săi vor trebui să aleagă 28, care vor genera rezultatele așteptate,” a explicat Anastasiu.
Provocările reducerii privilegiilor
Anastasiu a subliniat că, deși reducerea privilegiilor în sectorul public este o necesitate recunoscută, impactul acesteia asupra PIB-ului nu este semnificativ. „Aceste inechități sunt percepute negativ de opinia publică, iar oamenii nu pot accepta ca cineva să câștige sume exorbitante pentru o simplă ședință. Totuși, impactul bugetar al acestor reduceri este relativ mic în raport cu întregul buget al României,” a declarat el. „Aceasta este doar o parte a problemei, iar măsurile trebuie să fie mai cuprinzătoare pentru a atinge cifrele necesare în reducerea deficitului.”
Reducerea Cheltuielilor în Fața Crizei
Într-o discuție recentă, un important om de afaceri a subliniat că cei care finanțează proiectele au anumite așteptări în privința ajustării cheltuielilor. „Din meniul disponibil, care include antreuri, feluri principale și opțiuni cu pește, trebuie să facem alegeri referitoare la ajustările de taxe. Chiar dacă există riscuri legate de recesiune, nu avem altă opțiune”, a explicat acesta.
Prioritizarea Șantierelor în Contextul Limitărilor Financiare
Acesta a evidențiat că România are în prezent 14.703 șantiere, toate fiind esențiale, dar nu toate pot fi susținute financiar. „Trebuie să ne concentrăm pe ceea ce putem permite. Este crucial să găsim soluții pentru a evita blocarea șantierelor, dar, în același timp, trebuie să fim responsabili în alegerea proiectelor. Este posibil ca unele lucrări să nu mai înceapă sau să decurgă mai lent. Este nevoie de o analiză atentă din partea unor persoane competente pentru a nu afecta economia și pentru a nu face nedreptăți antreprenorilor care au deja contracte”, a mai spus omul de afaceri.
Reorganizarea Fondurilor pentru Investiții
„Încercăm să redirecționăm fonduri, să le scoatem din anumite surse europene și să le alocăm în alte zone. Am observat diverse critici și opinii, dar este o muncă serioasă”, a adăugat el.
Taxa pe Tranzacțiile Bancare și Reacția BNR
Referitor la taxa pe tranzacțiile bancare, acesta a menționat că ideea fundamentală este de a aplica o mică taxă pe un număr mare de tranzacții. Un studiu a sugerat inițial o colectare de 50 de miliarde, dar ulterior s-a ajustat la 5 miliarde. Aceasta ar fi însemnat o taxă foarte mică pe fiecare tranzacție, dar mediul bancar a considerat că implementarea ar fi complicată. „Deși nu ar afecta semnificativ fiecare individ, suma totală ar putea fi considerabilă. Dacă Banca Națională a României respinge această idee, nu este o problemă”, a concluzionat el.
Contribuții și Beneficii în Sistemul de Sănătate
În ceea ce privește plata contribuției la asigurările sociale de sănătate (CASS), omul de afaceri a subliniat că „avem puțini contribuabili și mulți beneficiari”. El a subliniat că acest principiu nu este sustenabil. „Deficitele sunt atât de mari încât trebuie să găsim soluții pentru ca toată lumea să contribuie. Aceasta va necesita o decizie politică. De exemplu, s-a propus ca toți să contribuie cu o sumă fixă, indiferent de nivelul veniturilor”, a adăugat el.
Discuții despre ajutoarele financiare pentru persoanele vulnerabile
Recent, s-a discutat despre necesitatea de a oferi ajutoare financiare de 100 lei persoanelor vulnerabile. Se subliniază importanța instaurării unui principiu conform căruia nu există servicii gratuite și că este necesar să plătim pentru acestea. Totodată, este esențial ca cei care nu își permit, din diverse motive, să beneficieze de sprijin.
Eliminarea plafonării la energia electrică
Se preconizează eliminarea plafonării la prețul energiei electrice, însă este crucial să găsim soluții pentru a sprijini persoanele vulnerabile astfel încât acestea să poată face față costurilor. Este considerat corect ca toată lumea să contribuie, iar cei care se află sub un anumit prag de trai să primească ajutoare. Cei care depășesc acest prag ar trebui să plătească o sumă rezonabilă, decizia finală privind procentajul rămânând în responsabilitatea partidelor politice.
Taxele și solidaritatea în mediul de afaceri
Un antreprenor local a subliniat că mediul de afaceri nu își dorește o „taxă de solidaritate”. Aceasta deoarece cei care câștigă mai mult contribuie deja cu sume mai mari la buget. Se consideră că nu ar fi corect să se ceară mai mult de la cei care muncesc din greu, adesea având mai multe locuri de muncă.
Impozitul progresiv și cotă unică
Antreprenorul a explicat că sistemul de cotă unică nu înseamnă că toată lumea plătește aceeași sumă, ci că persoanele cu venituri mai mari contribuie mai mult. A fost menționată o propunere de a impune un impozit progresiv, deși se consideră că ANAF-ul nu este pregătit tehnic pentru implementarea acestuia în viitorul apropiat.
În concluzie, mediul de afaceri recunoaște inevitabilitatea unor creșteri de taxe, dar subliniază nevoia de a găsi un echilibru care să nu afecteze grav persoanele cu venituri mici.
