Cum ar putea fi evaluată Groenlanda în cazul unei posibile achiziții de către Statele Unite?
Dacă Statele Unite ar decide să cumpere Groenlanda, stabilirea unui preț ar fi o provocare complexă. În timp ce companiile și activele financiare pot fi evaluate prin metode standardizate, evaluarea unei economii întregi implică nu doar aspecte financiare, ci și considerații politice semnificative. Susan Stone și Jonathan Boymal, profesori universitari de economie din Australia, discută această temă într-un articol recent.
Interesul constant al Statelor Unite pentru Groenlanda
Recent, președintele ales al SUA, Donald Trump, a exprimat în mod repetat dorința de a prelua „proprietatea și controlul” asupra Groenlandei, un teritoriu autonom al Danemarcei. Această idee a fost adusă în discuție prima dată în 2019, când Trump a subliniat că nu este primul președinte american care propune o astfel de achiziție. Totuși, în prezent, vânzarea de teritorii între națiuni este un fenomen rar.
Contextul istoric al achizițiilor teritoriale
Interesul Statelor Unite pentru Groenlanda nu este recent; încă din primele zile ale Războiului Rece, SUA au dorit să obțină acest teritoriu strategic. În 1946, președintele Harry Truman a propus achiziționarea Groenlandei pentru 100 de milioane de dolari în aur, dar Danemarca a refuzat oferta, reacție similară cu cea din 2019 și 2025.
Deși astăzi achiziția unui teritoriu de către o națiune suverană poate părea neobișnuită, istoria arată că astfel de tranzacții au avut loc frecvent. De exemplu, în 1803, SUA au cumpărat „Achiziția Louisiana” de la Franța pentru 15 milioane de dolari, echivalentul a 416 milioane de dolari astăzi. Aproape 50 de ani mai târziu, după Războiul Mexicano-American, SUA au plătit Mexicului pentru teritorii semnificative. De asemenea, în 1867, SUA au achiziționat Alaska de la Rusia pentru 7,2 milioane de dolari (aproximativ 150 de milioane de dolari în prezent) și, în 1917, au cumpărat Insulele Virgine Americane de la Danemarca pentru 25 de milioane de dolari în aur, o sumă care ar echivala cu peste 600 de milioane de dolari în zilele noastre.
Provocările evaluării unei națiuni
Evaluarea unei țări sau a unui teritoriu autonom, cum ar fi Groenlanda, este o sarcină complexă. Spre deosebire de companii sau active financiare, țările sunt formate dintr-un amestec de elemente tangibile și intangibile, care complică stabilirea unei valori precise. Aceasta ar necesita o analiză profundă a resurselor, a potențialului economic, a stabilității politice și a altor factori relevanți.
Evaluarea valorii economice a Groenlandei
Produsul Intern Brut (PIB) este un indicator de bază utilizat pentru a evalua performanța economică a unei regiuni. Acesta reprezintă valoarea totală a bunurilor și serviciilor finale produse într-o economie pe parcursul unei perioade specifice, de obicei un an. Totuși, întrebarea esențială este dacă PIB-ul reflectă cu adevărat „valoarea” reală a economiei.
Când facem o achiziție, beneficiile obținute din aceasta ar trebui să se extindă în viitor. Astfel, stabilirea unui preț bazat pe valoarea generată într-o anumită perioadă nu poate în mod necesar să reflecte valoarea reală a produsului sau a întregii economii pentru consumator. Este crucial să se ia în considerare capacitatea de a continua să producă valoare în viitor.
Resursele productive ale Groenlandei
Resursele productive ale Groenlandei nu se limitează doar la afacerile și forța de muncă existente care contribuie la PIB-ul actual, estimat la 3,236 miliarde de dolari în 2021. Este la fel de important să se evalueze potențialul acestor resurse de a-și îmbunătăți PIB-ul în viitor, ceea ce depinde în mare măsură de productivitatea anticipată.
Există, de asemenea, aspecte ale valorii care nu sunt incluse în calculul PIB-ului, cum ar fi calitatea capitalului uman și a infrastructurii, standardul de viață, resursele naturale și poziția strategică a regiunii.
Resurse neexploatate
Din perspectiva pieței, resursele neexploatate ale Groenlandei reprezintă un factor important de valoare. De-a lungul anilor, Groenlanda a extras cărbune și are rezerve semnificative de minerale. Subsolul acesteia conține pământuri rare, metale prețioase, grafit, uraniu, aur, argint, cupru, plumb, zinc și marmură. În plus, există un potențial considerabil pentru exploatarea petrolului în apele sale. Aceste resurse nevalorificate nu sunt reflectate în PIB-ul actual al Groenlandei.
Evaluarea activelor naționale
Este mai simplu să se stabilească o valoare pentru active naționale majore, precum Canalul Panama. Teoria prețurilor activelor, care datează din secolul al XVIII-lea, este esențială în domeniul financiar. Aceasta presupune estimarea fluxurilor viitoare de venituri nete generate de un activ, bazându-se pe anumite date. În cazul Canalului Panama, acest proces ar include evaluarea veniturilor viitoare din redevențele utilizării canalului și din nivelul de trafic preconizat, scăzând costurile de întreținere și eventualele daune. Valoarea activului se determină prin calcularea valorii actuale a acestor fluxuri de venituri viitoare.
Declinul vânzărilor de teritorii
Vânzările de teritorii au fost din ce în ce mai rare în timpurile moderne din diverse motive. Istoric, vânzarea de teritorii a beneficiat în principal elitele conducătoare, în detrimentul cetățenilor obișnuiți. În democrațiile actuale, asemenea tranzacții sunt aproape imposibile în contextul opoziției cetățenilor locali. Principiul de bază al democrației este că bunurile naționale ar trebui să servească interesele poporului, nu să îmbogățească vistieria guvernamentală.
Provocările vânzării teritoriilor
Vânzarea teritoriilor implică necesitatea de a demonstra beneficii clare și tangibile pentru populație, ceea ce reprezintă o sarcină complicată în practică.
Puterea legăturilor istorice
Naționalismul joacă un rol semnificativ în acest context. Teritoriile sunt profund integrate în identitatea națională, iar cedarea lor este adesea percepută ca o formă de trădare. Guvernele, în calitate de protectori ai mândriei naționale, sunt adesea reticente în a accepta oferte, indiferent cât de atractive ar putea fi acestea.
Normele internaționale și impactul asupra schimbării frontierelor
Pe lângă aceste aspecte, există o normă internațională solidă împotriva modificării frontierelor, care provine din temerea că o astfel de ajustare ar putea genera o serie de revendicări și conflicte în alte regiuni. În contextul actual, ideea de a cumpăra o țară sau o parte din teritoriile sale rămâne, în mare parte, un exercițiu teoretic. Națiunile sunt entități politice, culturale și istorice care nu pot fi reduse la simpla comercializare.
Concluzie
În concluzie, deși teoretic Groenlanda ar putea avea un preț, întrebarea esențială este dacă o astfel de tranzacție ar putea fi vreodată compatibilă cu valorile și realitățile contemporane.
