Reîncep dezbaterile la Înalta Curte de Casație și Justiție
Astăzi, Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) reia discuțiile în cazul recursului formulat de Călin Georgescu, în legătură cu anulările alegerilor prezidențiale. Acest recurs a fost înaintat instanței supreme după ce Curtea de Apel a respins solicitarea candidatului independent la funcția de Președinte al României.
Declarațiile lui Călin Georgescu
După aproape șase ore de deliberări la ÎCCJ, Călin Georgescu a anunțat că instanța va continua să analizeze cazul, menționând că este posibil ca rezultatul să fie cunoscut în cursul zilei de vineri, 17 ianuarie. Georgescu a subliniat că există dovezi clare de fraudă și ilegalitate, dar a adăugat că nu există probe suficiente pentru a susține aceste acuzații. El a citat declarațiile fostului președinte Klaus Iohannis care, în ultima sa intervenție publică, a afirmat că nu există dovezi relevante în acest context.
Contextul procesului
Procesul de la ÎCCJ este programat la Secția de contencios administrativ. Călin Georgescu, împreună cu Coaliția pentru Apărarea Statului de Drept, a acționat în judecată mai multe instituții ale statului român, inclusiv Biroul Electoral Central, Ministerul Apărării, Guvernul și Curtea Constituțională, precum și pe președintele Klaus Iohannis și pe Elena Lasconi (USR).
Solicitările lui Georgescu
Georgescu solicită anularea a două hotărâri ale Biroului Electoral Central care au dispus reluarea alegerilor prezidențiale de la zero, în conformitate cu decizia Curții Constituționale. La 31 decembrie 2024, Curtea de Apel București a respins acțiunea lui Georgescu, dar acesta a formulat recurs la ÎCCJ.
Decizia Curții de Apel
Curtea de Apel București a motivat decizia sa prin faptul că Biroul Electoral Central a acționat conform deciziei Curții Constituționale din 6 decembrie, care a anulat alegerile, iar hotărârea CCR este definitivă și obligatorie, neputând fi contestată în instanță. Instanța a mai arătat că anularea alegerilor nu a încălcat drepturile fundamentale ale cetățenilor, precum dreptul de vot.
Anularea alegerilor de către CCR
Pe 6 decembrie 2024, Curtea Constituțională a anulat rezultatele primului tur al alegerilor prezidențiale, câștigat de Călin Georgescu. Decizia a fost luată pe baza unor documente desecretizate de CSAT, obținute de la SRI, SIE, MAI și STS. Aceste documente indicau că Georgescu a încălcat legislația electorală referitoare la finanțarea campaniei, raportând zero cheltuieli la Autoritatea Electorală Permanentă, în condițiile în care s-a demonstrat că finanțarea campaniei pe TikTok a fost de aproximativ un milion de euro.
România, țintă pentru acțiuni hibride rusești
Recent, Serviciul de Informații Externe (SIE) a avertizat că România este vizată de acțiuni hibride agresive din partea Rusiei, care își concentrează atenția asupra infrastructurilor IT&C esențiale pentru procesul electoral. Conform analizei SIE, țara noastră a devenit o prioritate pentru acțiunile ostile ale Kremlinului, care își propune să influențeze starea de spirit și agenda publică în contextul electoral românesc.
Strategii de influențare
Aceste acțiuni se manifestă prin metode de propagandă și dezinformare, care vizează sprijinirea candidaților eurosceptici și alimentarea mișcărilor antisistem. În acest sens, se observă o implicare activă în organizarea de proteste menite să modeleze opinia publică și să genereze nemulțumiri în rândul populației. Scopul acestor manevre este de a crea presiune asupra autorităților, astfel încât să se reducă sau să se oprească sprijinul oferit Ucrainei.
Consecințe asupra societății românești
Aceste strategii nu doar că afectează stabilitatea politică, dar contribuie și la destabilizarea socială, provocând reacții emoționale în rândul cetățenilor. În acest context, este esențial ca România să rămână vigilentă și să își protejeze democrația împotriva acestor influențe externe perturbatoare.
