BRGV Buzău Omologhează un Nou Soi de Busuioc
Banca de Resurse Vegetale Genetice (BRGV) Buzău a inițiat procesul de omologare pentru un soi special de busuioc, denumit „Miron”. Acest nume onorează memoria lui Miron Cristea, primul patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, în contextul celebrării Centenarului Patriarhiei Române.
Dedicația Anului 2025
Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a declarat anul 2025 ca fiind dedicat Centenarului Patriarhiei și mărturisitorilor ortodocși români din secolul XX. Această hotărâre coincide cu aniversarea a 100 de ani de la înființarea patriarhiei și a 140 de ani de la obținerea autocefaliei. Înființarea Patriarhiei Române a fost oficializată de Sfântul Sinod pe 4 februarie 1925, la scurt timp după Marea Unire din 1918.
Un Soi Special pentru Biserică
În semn de respect față de Biserică, reprezentanții BRGV Buzău au propus un soi de busuioc destinat cultului religios. Directorul BRGV, Costel Vînătoru, a subliniat importanța acestui moment istoric pentru țară, menționând inițiativele din eparhii care celebrează Centenarul. „Se împlinesc 100 de ani de la înființarea Patriarhiei, un moment istoric pentru țara noastră. Așteptăm certificatul de omologare pentru soiul ‘Miron’, care va fi folosit în cadrul slujbelor bisericești,” a declarat Vînătoru.
Caracteristici ale Soiului „Miron”
Soiul de busuioc „Miron” se distinge prin capacitatea sa de a bucheta natural, având alveole specializate care permit formarea unui buchet fără a necesita un efort suplimentar. Aceasta caracteristică îl face ideal pentru utilizarea în ritualurile religioase, cum ar fi la aghiasmă. „Sperăm ca acest nume să fie acceptat și să putem oferi Patriarhiei semințe suficiente pentru a fi cultivate în mănăstiri,” a adăugat Vînătoru.
Diversitatea și Utilizarea Busuiocului
BRGV Buzău deține un portofoliu variat, cu peste 100 de soiuri de busuioc, atât românești, cât și internaționale, conservate pentru diversitatea și beneficiile lor. În România, busuiocul este considerat o plantă sacră, utilizată și în medicina tradițională, fiind apreciat pentru proprietățile sale în prepararea ceaiurilor.
De asemenea, busuiocul cu frunze mari este folosit frecvent în diverse preparate culinare și ca odorizant natural. În trecut, busuiocul era cultivat în ghivece și jardiniere, având rolul de purificator al aerului în interiorul caselor. Monahii din Munții Buzăului au avut o contribuție semnificativă în cultivarea acestor plante, iar multe dintre semințele disponibile astăzi la BRGV provin din mănăstirile din zonă.
Cu o experiență de aproximativ 40 de ani în ameliorarea și genetica plantelor, BRGV Buzău își continuă misiunea de a promova biodiversitatea și utilizarea responsabilă a resurselor vegetale.
Costel Vînătoru: Legătura Buzăului cu Creștinismul
În fiecare duminică, Costel Vînătoru îmbracă haina de preot și oficiază slujbe alături de alți slujitori ai Bisericii „Sfântul Spiridon” din municipiul Buzău. Cu prilejul aniversării a 100 de ani de la înființarea Patriarhiei Române, el subliniază conexiunea profundă dintre Buzău și creștinism, precum și moștenirea spirituală pe care România o păstrează de la sfinții neamului.
„Buzăul are o legătură strânsă cu Patriarhia Română, deoarece aici se găsesc primele dovezi ale prezenței creștinismului pe teritoriul țării. Peșterile rupestre din zonă încă mai povestesc istoria acestor timpuri. Cel mai semnificativ este martirajul Sfântului Sava, care a avut loc în apele Buzăului în anul 372, el plătind cu viața pentru credința sa. De asemenea, există scrisori de la Sfântul Vasile cel Mare adresate preotului de aici, prin care acesta solicita rămășițele pământești ale Sfântului Mucenic Sava, cunoscut sub numele de Gotul, fiindcă în acea perioadă România se afla sub dominația goților, deși el era originar din aceste părți”, afirmă Costel Vînătoru.
Preotul continuă să explice că ulterior s-a înființat Episcopia Buzăului, documentele istorice dovedind că aceasta a fost un important centru spiritual. „Să ne gândim la sihăstriile din Munții Buzăului și la Sfântul Cuvios Vasile de la Mănăstirea Poiana Mărului, care a transformat acești munți în un adevărat Athos românesc. Călugării din Sfântul Munte veneau aici pentru a-l cunoaște pe Cuviosul Vasile și a învăța din învățăturile sale”, adaugă el.
Istoria Patriarhiei Ortodoxe Române
La 4 februarie 1925, a fost adoptat Actul de înființare a Patriarhatului Ortodox Român. Hotărârea de înființare a fost ulterior votată de Senat pe 12 februarie și de Camera Deputaților pe 17 februarie. La 23 februarie s-a promulgat Legea care a ridicat scaunul arhiepiscopal și mitropolitan al Ungrovlahiei la rang de scaun patriarhal, devenind astfel primatul României.
Mitropolitul primat Miron Cristea a fost numit primul patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, marcând un moment important în istoria religioasă a țării.
