Prețurile la energie în București
Bucureștiul se află pe primul loc în clasamentul celor 33 de capitale europene analizate în ceea ce privește costul energiei electrice raportat la puterea de cumpărare. Conform raportului HEPI (Household Energy Price Index) pentru luna septembrie 2025, Bucureștiul are un preț de 27,5 eurocenți/kWh, depășind media europeană de 25,43 eurocenți/kWh.
Analiza prețurilor energiei
Raportul HEPI, realizat de Energie-Control Austria și MEKH, împreună cu VaasaETT, compară prețurile la energie electrică și gaze naturale pentru gospodării. În termeni de preț ajustat la nivelul veniturilor, Bucureștiul depășește capitale precum Praga, Berlin și Varșovia, evidențiind povara semnificativă pe care o suportă gospodăriile românești în ceea ce privește facturile de electricitate.
Tendințe în prețurile angro ale energiei
Raportul Comisiei Europene indică o creștere a prețurilor angro la energie electrică, cu 49% mai mari în primul trimestru din 2025 comparativ cu aceeași perioadă din 2024. Această creștere a fost influențată de costurile ridicate ale gazelor naturale și de scăderea producției de energie eoliană și hidro. În trimestrul al doilea din 2025, prețul mediu angro a scăzut la 100 euro/MWh, cu variații semnificative între piețele europene.
România, printre țările cu cele mai mari tarife angro
În primul trimestru din 2025, România a raportat un preț mediu angro de 148,3 euro/MWh, depășind media europeană și tarifele din Cehia și Polonia. Atât HEPI, cât și raportul Comisiei Europene confirmă că România se află printre statele cu cele mai ridicate prețuri la energie electrică din Uniunea Europeană.
Declarațiile oficialilor români
Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a subliniat că România se confruntă cu unele dintre cele mai mari tarife la energie din lume. Printre prioritățile ministerului se numără creșterea capacităților de stocare și investițiile în producția de energie bazată pe gaze, hidro și nuclear. Ministrul a menționat că România a pierdut aproximativ 7.000 de megawați din capacitățile de producție pe bază de gaze și cărbune în ultimul deceniu.
Provocări în aprovizionarea cu energie
România se confruntă cu un deficit zilnic de aproximativ 2.000 de megawați, ceea ce exercită presiune asupra importurilor de energie. Planurile de dezvoltare includ instalarea de capacități de stocare pentru energia solară, care ar putea reduce dependența de importuri și ar putea ajuta la gestionarea consumului de energie în funcție de cerere.
Concluzie
Creșterea prețurilor la energie în București și România reflectă o problemă mai largă la nivel european, având implicații semnificative pentru gospodării și economie, ceea ce necesită măsuri proactive din partea autorităților pentru a asigura o aprovizionare sustenabilă și accesibilă.
