România riscă pierderi financiare semnificative din Planul Național de Redresare și Reziliență
România se confruntă cu riscul de a pierde 1,76 miliarde de euro dacă nu sunt îndeplinite jaloanele problematice din Cererea de plată 3, parte a Planului Național de Redresare și Reziliență. Aceasta ar lăsa țara cu o sumă simbolică, având în vedere că valoarea netă a întregii cereri se ridică la două miliarde de lei, a declarat ministrul Fondurilor Europene, Marcel Boloș.
Jaloane cu probleme
Printre jaloanele care ridică dificultăți se numără guvernanța corporativă a companiilor din sectorul energetic, selectarea conducerii Agenției pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP), reglementările legate de pensiile speciale și organizarea licitațiilor pentru proiectele de infrastructură. Boloș a precizat: „Dacă aceste jaloane nu sunt îndeplinite, avem 1,1 miliarde, iar dacă includem și jalonul legat de pensiile speciale, se ajunge la 660 de milioane de euro, ceea ce face un total de 1,76 miliarde de euro.”
El a adăugat că „valoarea întregii cereri de plată netă este de două miliarde de euro. Rămânem cu o sumă minimă, care este profund nedreaptă în contextul dezvoltării României.”
Cererea de plată următoare
Ministrul a anunțat că următoarea Cerere de plată va fi depusă în perioada iunie-iulie, având o valoare estimată de 2,7 miliarde de euro. Aceasta va include teme sensibile precum reforma pensiilor generale, reforma fiscală, impozitarea mijloacelor de transport poluante și revizuirea Codului Urbanistic. Referitor la Legea salarizării unitare, Boloș a subliniat necesitatea de a o desprinde din Cererea de plată 4 și de a o muta în ultima sau penultima cerere de plată.
Stadiul absorbției fondurilor europene
În ceea ce privește absorbția fondurilor europene pentru perioada 2021-2027, ministrul a menționat că gradul de absorbție actual este de doar 5%. Este esențial să accelerăm lansarea proiectelor, având la dispoziție 44 de miliarde de euro, dintre care 31 de miliarde reprezintă granturi.
Obiectivele renegocierii PNRR
Întrebat despre obiectivele renegocierii Planului Național de Redresare și Reziliență, Boloș a afirmat că principalul scop este absorbția integrală a granturilor, estimată la peste 13 miliarde de euro. Este necesară o evaluare a proiectelor cu un ritm de implementare mai lent, pentru a le prezenta Comisiei Europene.
De asemenea, se preconizează prelungirea termenelor de implementare pentru obiectivele de investiții, având în vedere cele 113 obiective, cu o valoare totală de 28 de miliarde de euro. Este esențial să prevenim pierderile financiare din cauza neîndeplinirii acestor obiective și să ne conformăm termenelor stabilite pentru implementarea PNRR.
Boloș a mai subliniat importanța revizuirii țintelor asumate, în special pentru investiții, pentru a adapta așteptările la realitatea implementării proiectelor. Dacă, de exemplu, s-a planificat reabilitarea energetică a 5.000 de școli, dar realitatea arată că doar 3.000 pot fi realizate, este necesară o abordare pragmatică pentru a corecta aceste discrepanțe.
Analiza impactului tehnologiei asupra educației
Într-o eră în care tehnologia joacă un rol esențial în toate aspectele vieții noastre, educația nu face excepție. Progresele tehnologice au transformat modul în care elevii învață și cum profesorii își desfășoară activitatea, oferind noi oportunități și provocări.
Avantajele integrării tehnologiei în educație
Utilizarea tehnologiei în educație a adus numeroase beneficii. Printre acestea se numără accesul facil la informație, personalizarea procesului de învățare și facilitarea colaborării între elevi. Platformele online și resursele digitale permit elevilor să învețe în propriul ritm, adaptându-se la stilurile lor individuale de învățare.
Provocările asociate cu utilizarea tehnologiei
Cu toate acestea, integrarea tehnologiei în educație nu este lipsită de provocări. Una dintre principalele probleme este disparitatea în accesul la tehnologie, care poate crea inegalități în rândul elevilor. De asemenea, dependența excesivă de tehnologie poate duce la scăderea abilităților interumane și a gândirii critice.
Viitorul educației în era digitală
Privind spre viitor, este esențial ca instituțiile de învățământ să găsească un echilibru între utilizarea tehnologiei și păstrarea metodelor tradiționale de predare. Educatorii trebuie să fie pregătiți să se adapteze la noile tendințe și să integreze tehnologia într-un mod care să îmbunătățească experiența de învățare fără a compromite valorile fundamentale ale educației.
