Revizuirea prognozei de inflație de către Banca Națională a României
Banca Națională a României (BNR) a actualizat prognoza de inflație pentru finalul anului 2025, majorând-o de la 3,5% la 3,8%. De asemenea, se estimează că inflația va scădea la 3,1% până la sfârșitul anului 2026. Aceste informații au fost prezentate luni de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.
Scenariul macroeconomic și evoluția inflației
Potrivit scenariului de bază al proiecției macroeconomice, rata anuală a inflației va continua să varieze în prima parte a anului curent. Se preconizează că aceasta va scădea ulterior și va intra în intervalul țintit în primul trimestru din 2026, menținându-se relativ stabil în jumătatea superioară a acestuia pe parcursul anului următor.
Traiectoria indicelui prețurilor de consum (IPC) este influențată de reducerea treptată a inflației de bază, în timp ce componentele externe ale coșului de consum vor genera o volatilitate în prima parte a intervalului, în principal din cauza unor efecte de bază. Astfel, inflația IPC este așteptată să atingă 3,8% în decembrie 2025, iar pentru decembrie 2026 se preconizează o valoare de 3,1%.
Comparativ cu prognozele anterioare
Comparativ cu prognoza din raportul privind inflația publicat în noiembrie 2024, inflația IPC este estimată la valori mai mari până la finalul anului curent, în special în primele trimestre, și la valori mai mici în 2026.
Revizuirea prognozei pentru decembrie 2025 este de +0,3 puncte procentuale, cauzată în principal de creșterile de prețuri de la începutul anului, inclusiv pentru produsele din tutun și serviciile cu prețuri reglementate. Acestea sunt parțial contrabalansate de o dinamică mai optimistă în segmentul bunurilor de folosință îndelungată.
Riscurile și perspectivele viitoare
În comparație cu proiecția anterioară, dinamica anuală a IPC pentru trimestrul III 2026 este estimată cu 0,1 puncte procentuale mai mică, în principal din cauza revizuirii în jos a inflației de bază. Balanța riscurilor este considerată a fi înclinată spre abateri pozitive față de scenariul de bază, cu un risc crescut de intensificare a protecționismului comercial. De asemenea, reglementările viitoare privind plafonarea prețurilor la energie electrică și gaze naturale ridică semne de întrebare.
În următorii doi ani, principalul factor dezinflaționist va fi evoluția ratei inflației CORE2 ajustat. Aceasta va beneficia de corecția treptată a așteptărilor de inflație, scăderea presiunilor din partea prețurilor bunurilor importate și anticiparea unui deficit de cerere în economie, ca urmare a măsurilor recente de consolidare fiscală adoptate de autorități.
Influențele externe asupra inflației
Componentele externe ale inflației includ factori necontrolabili, iar revizuirea ascendentă a contribuției la inflația IPC pentru decembrie 2025 este determinată în principal de creșterile neprevăzute ale prețurilor în sectorul produselor din tutun și servicii de apă, canal și salubritate. De asemenea, se estimează o traiectorie ascendentă a prețurilor combustibililor, ceea ce ar putea reprezenta o surpriză pozitivă în contextul actual.
Deficitul de Cerere și Perspectivele Economice
În contextul actual, România a experimentat un excedent de cerere, însă măsurile implementate de coaliția guvernamentală au dus la adoptarea unei ordonanțe la sfârșitul anului trecut, menită să oprească deteriorarea deficitului bugetar. Ca rezultat, țara se pregătește să intre într-o perioadă de deficit de cerere. Este esențial să înțelegem cum funcționează acest mecanism economic.
Politicile fiscale și monetare trebuie să fie gestionate cu atenție, astfel încât noua situație să nu conducă la recesiune. Dacă creșterea economică se va baza în principal pe investiții, cu un accent deosebit pe absorbția fondurilor europene, există speranța că recesiunea poate fi evitată. Așadar, ne dorim o inflație în scădere, alături de o creștere economică, chiar dacă aceasta nu va fi una semnificativă.
În acest sens, prim-ministrul a subliniat importanța absorbției fondurilor comunitare și a prioritizării proiectelor, declarându-le ‘prioritate zero pentru guvern’. Această abordare este binevenită, conform declarațiilor lui Isărescu, în cadrul conferinței de prezentare a Raportului trimestrial asupra inflației.
Presiuni Inflaționiste și Proiecții Economice
Raportul subliniază o revizuire ascendentă a prognozei economice pentru sfârșitul anului, ceea ce reflectă intensificarea presiunilor recente pe segmentul alimentar. De asemenea, presiunile inflaționiste rămân ridicate, în special din cauza creșterii costurilor cu forța de muncă.
