Regândirea priorităților bugetare ale Uniunii Europene pentru apărare
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a subliniat necesitatea ca Uniunea Europeană să-și reevalueze prioritățile bugetare pentru a spori cheltuielile destinate apărării. Declarațiile sale au fost făcute în cadrul unui discurs susținut în fața membrilor Parlamentului European, în care a avertizat că o lipsă de investiții în apărare ar putea conduce europenii să „ia cursuri de limba rusă sau să plece în Noua Zeelandă”.
Rutte a evidențiat că, în medie, statele europene alocă aproximativ un sfert din PIB pentru pensii, sănătate și asistență socială, iar o mică parte din aceste fonduri ar putea fi redirecționată pentru întărirea apărării. Aceasta a fost prima sa apariție publică în Parlamentul European în calitate de secretar general al NATO, unde a exprimat dorința de a apropia mai mult alianța NATO de Uniunea Europeană, cu scopul de a contracara „campania destabilizatoare” a Kremlinului și alte amenințări provenite din state precum China sau Iran, inclusiv atacuri cibernetice și amenințări nucleare.
Cheltuielile pentru apărare în România
Recent, Ministerul Apărării Naționale (MApN) din România a comunicat că doar 20% din bugetul dedicat apărării este destinat înzestrării armatei. Conform informațiilor publicate, România a alocat în 2024 peste 13 miliarde de lei (aproximativ 2,6 miliarde de euro) pentru achiziții de active fixe și tehnică militară. Bugetul estimat al țării pentru 2024 este între 340 și 350 de miliarde de euro, ceea ce înseamnă că investiția în apărare reprezintă aproximativ 0,74% din PIB.
Ministrul Apărării, Angel Tîlvăr, a exprimat satisfacție în legătură cu execuția bugetară din anul precedent, care se apropie de 100%. MApN a beneficiat de o alocare de 2,28% din PIB, cheltuind 2,26% din aceasta.
Obiectivele de cheltuieli pentru apărare la nivel internațional
Mark Rutte a stabilit un obiectiv clar: cel puțin 3,6% din PIB ar trebui să fie alocat apărării. În același timp, Polonia își arată sprijinul față de solicitarea președintelui ales al SUA, Donald Trump, ca membrii NATO să crească cheltuielile de apărare la 5% din PIB. Ministrul polonez Wladyslaw Kosiniak-Kamysz a declarat că această țintă reprezintă un „apel de trezire important” pentru statele membre ale alianței.
Potrivit oficialilor polonezi, implementarea acestor ținte ambițioase ar putea dura până la un deceniu, însă ministrul a subliniat că Trump nu ar trebui criticat pentru stabilirea unor obiective atât de ambițioase, având în vedere că unele țări continuă să dezbată necesitatea unor cheltuieli mai mari.
Polonia a crescut semnificativ cheltuielile de apărare în urma conflictului din Ucraina, estimându-se că în 2024 va cheltui 4,2% din PIB pentru acest scop, cel mai mare procent din cadrul UE și NATO. Guvernul polonez preconizează o majorare a acestui procent la 4,7% din PIB în 2025. De asemenea, Germania a atins pentru prima dată ținta de 2% din PIB stabilită de NATO.
Mark Rutte a concluzionat că, în timp ce „acum suntem în siguranță”, viitorul poate aduce provocări, afirmând că europenii ar trebui să își revizuiască prioritățile în materie de apărare pentru a face față amenințărilor emergente.
Propuneri pentru creșterea cheltuielilor de apărare
Șeful Alianței a avansat o propunere privind majorarea bugetului destinat apărării, sugerând ca acesta să se situeze între 3,6% și 3,7% din PIB. Această ajustare ar urma să fie implementată în cazul în care statele nu reușesc să colaboreze în achizițiile comune de armament sau să investească în inovații tehnologice.
