Evaluările BNR și perspectivele economice pentru 2025
Conducerea Băncii Naționale a României (BNR) a anunțat că noile evaluări confirmă o tendință de scădere a inflației în primele trei luni ale anului 2025. Totuși, această scădere se va realiza într-un ritm mai lent comparativ cu prognoza pe termen mediu din noiembrie 2024, care anticipa o creștere temporară a inflației în trimestrul II 2025. Această creștere ar fi urmat să fie urmată de o diminuare graduală, cu scopul de a ajunge la 3,5% în decembrie 2025 și 3,3% în septembrie 2026, care marchează finalul orizontului de prognoză.
Noile estimări ale BNR sugerează, de asemenea, creșteri moderate ale economiei în trimestrele IV 2024 și I 2025, similare cu previziunile anterioare. Membrii Consiliului BNR subliniază că riscurile legate de stabilitatea cursului de schimb al leului continuă să fie ridicate, menționând deficitele gemene și incertitudinile asociate cu procesul de consolidare fiscală, în contextul situației politice interne.
Deciziile Consiliului BNR privind politica monetară
În cadrul ședinței de politică monetară din 15 ianuarie 2025, Consiliul de administrație al BNR a decis în unanimitate să mențină rata dobânzii de politică monetară la 6,50%. De asemenea, s-a hotărât menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50% și a ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 5,50%. Consiliul a convenit, de asemenea, să păstreze nivelurile actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.
Evoluția creditului în sectorul privat
În primele două luni ale trimestrului IV 2024, dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat a continuat să crească, atingând 8,8% în noiembrie, comparativ cu 8,4% în septembrie. Această creștere se datorează în principal împrumuturilor acordate populației, în special celor în lei, care au accelerat semnificativ. Astfel, ponderea creditelor în lei în totalul creditului acordat sectorului privat a crescut la 70,2% în noiembrie, de la 69,8% în septembrie.
Perspectiva inflației pe termen scurt
Membrii Consiliului BNR au subliniat că noile evaluări reconfirmă tendința de scădere a ratei anuale a inflației în primele trei luni ale anului, dar pe o traiectorie mai ridicată decât cea prezentată în prognoza din noiembrie 2024. De asemenea, se așteaptă ca în trimestrul I 2025, scăderea inflației să fie influențată semnificativ de factori oferiți, în special prin efectele de bază observate în subcomponentele non-alimentare ale inflației de bază și în sectorul combustibililor.
Previziuni economice ajustate pentru 2024
Recenta evoluție a prețurilor combustibililor și a cotației țițeiului, împreună cu condițiile meteorologice nefavorabile și creșterea consumului de energie în sezonul rece, au determinat membrii Consiliului să revizuiască prognoza economică. Aceștia au remarcat că impactul acestor factori a fost mai modest decât s-a anticipat anterior, influențând dinamică prețurilor alimentelor și energiei.
Balanța riscurilor și incertitudinile piețelor
Membrii Consiliului au subliniat că balanța riscurilor asociate cu oferta rămâne înclinată în direcția ascendentă, având în vedere incertitudinile legate de prețurile alimentelor și energiei, dar și de evoluția cotațiilor pe piețele en-gros. Aceștia au menționat influențele geopolitice și comerciale ca factori semnificativi în această ecuație.
Factori fundamentali și presiuni inflaționiste
Pe termen scurt, s-a convenit că factorii fundamentali vor continua să reducă presiunile inflaționiste, conform evaluărilor anterioare. Aceasta se datorează probabil unei restrângeri a cererii agregate în trimestrele IV 2024 și I 2025, chiar dacă cererea de consum rămâne robustă. Totodată, costul unitar al forței de muncă din sectorul privat continuă să crească, deși ritmul său s-a mai temperat față de primele trei trimestre din 2024.
Perspectiva economică și evoluția cererii agregate
În ceea ce privește perspectiva economică, membrii Consiliului au observat că noile evaluări indică o creștere moderată a economiei în trimestrele IV 2024 și I 2025. Aceste prognoze se aliniază cu estimările anterioare, în ciuda unor fluctuații în principalele componente ale cererii agregate comparativ cu perioada similară a anului precedent.
Creșterea economică și contribuția consumului privat
Indicatorii cu frecvență ridicată sugerează că, în trimestrul IV 2024, economia va beneficia de un suport semnificativ din partea consumului privat. Totuși, formarea brută de capital fix ar putea avea un aport negativ, în principal din cauza activităților din sectorul construcțiilor. În același timp, exportul net ar putea experimenta o ușoară scădere a impactului contracționist, cu o creștere moderată a exporturilor de bunuri și servicii.
Deficitul comercial și contul curent
Pe fondul acestor evoluții, deficitul comercial a continuat să se stabilizeze, în timp ce deficitul de cont curent a crescut considerabil, în principal din cauza deteriorării balanțelor veniturilor.
Incertitudini în politicile fiscale
Membrii Consiliului au subliniat existența unor incertitudini și riscuri semnificative în ceea ce privește politicile fiscale și veniturile statului. Aceștia au menționat recentul pachet de măsuri fiscal-bugetare, implementat cu scopul de a consolida bugetul conform Planului bugetar-structural național pe termen mediu.
Contextul economic actual în Uniunea Europeană
Comisia Europeană a subliniat recent importanța unei gestionări riguroase a deficitului excesiv în cadrul noului cadru de guvernanță economică al Uniunii Europene. Această abordare este esențială în fața incertitudinilor și riscurilor semnificative care afectează perspectivele economice, inclusiv evoluția inflației pe termen mediu. Războiul din Ucraina și conflictul din Orientul Mijlociu, împreună cu tendințele economice globale, au amplificat aceste provocări, într-un context marcat de tensiuni geopolitice și măsuri economice adoptate de statele dezvoltate.
Atragerea fondurilor europene pentru dezvoltare
În cadrul discuțiilor, membrii Consiliului au reiterat importanța atragerii și utilizării eficiente a fondurilor europene, în special a celor din programul Next Generation EU. Aceste fonduri sunt cruciale pentru implementarea reformelor structurale necesare și pentru tranziția energetică, având de asemenea rolul de a atenua impactul negativ al conflictelor geopolitice și al consolidării bugetare. Utilizarea acestor resurse este esențială pentru sporirea potențialului de creștere și întărirea rezilienței economice a țării.
Deciziile de politică monetară
În cadrul ședinței, Consiliul de administrație a discutat și a aprobat decizia de politică monetară, bazându-se pe analizele actuale ale evoluțiilor economice, financiare și monetare. În discuțiile legate de inflație, s-a evidențiat o creștere a ratei anuale a inflației în ultimele trei luni ale anului 2024, aceasta ajungând la 5,14% în decembrie, de la 4,62% în septembrie. Această majorare a fost determinată în principal de creșterea prețurilor combustibililor, influențată de aprecierea dolarului SUA pe piețele internaționale, și de scumpirea moderată a alimentelor, cauzată de seceta severă din vara anului 2024.
Analiza inflației și a prețurilor
De asemenea, s-a observat că rata anuală a inflației CORE2 a stagnat la 5,6% în decembrie, similară cu cea de la sfârșitul trimestrului III. Aceasta a fost acompaniată de o accelerare a prețurilor alimentelor procesate și de o încetinire a dezinflației pe segmentul mărfurilor nealimentare. Dinamica inflației de bază reflectă influențe opuse, pe de o parte provocate de scăderea dinamicii prețurilor importurilor, iar pe de altă parte de creșterea costurilor materiilor prime agroalimentare și a salariilor, care au fost transferate parțial asupra prețurilor de consum.
Evoluția prețurilor de producție
În acest context, s-a menționat și creșterea prețurilor de producție industrială pentru bunurile de consum în perioada octombrie-noiembrie, după o serie de șapte trimestre de scădere. De asemenea, a fost evidențiată creșterea așteptărilor inflaționiste pe termen scurt, atât din partea firmelor, cât și a consumatorilor, manifestată în trimestrul IV al anului 2024.
Analiza Inflaționistă și Evoluția Economică pentru 2024
Se constată că așteptările inflaționiste pe termen lung, formulate de analiștii bancari, au rămas ușor sub limita superioară a intervalului țintă până la sfârșitul anului 2024. Aceste anticipații au scăzut în luna iulie, coincizând cu o accelerare a venitului disponibil real al populației în lunile septembrie și octombrie, favorizată de creșterea transferurilor sociale și de evoluția pozitivă a salariului net real.
Poziția Ciclică a Economiei
Membrii Consiliului au observat că activitatea economică a stagnat în trimestrul III din 2024, după o creștere modestă de 0,1% în trimestrul anterior. În acest context, excedentul de cerere agregată a continuat să se reducă, conform estimărilor anterioare. Comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, avansul PIB a crescut la 1,2% în trimestrul III, de la 0,9% în trimestrul anterior. Totuși, consumul gospodăriilor a început să se tempereze, iar formarea brută de capital fix a continuat să scadă, atingând un nivel doar ușor pozitiv, cel mai scăzut din ultimele nouă trimestre.
Impactul acestor factori asupra dinamicii anuale a PIB a fost contrabalansat de scăderea semnificativă a contribuției negative a exportului net, pe fondul unei reduceri mai accentuate a importurilor de bunuri și servicii comparativ cu exporturile. Această comprimare a decalajului a dus la o încetinire a creșterii deficitului comercial și a contului curent în trimestrul III din 2024, față de perioada anterioară.
Evoluția Pieței Muncii
Referitor la piața muncii, membrii Consiliului au convenit că cele mai recente date indică o scădere semnificativă a tensiunilor pe această piață în trimestrul III din 2024, conform evaluărilor anterioare. De asemenea, s-a observat o posibilă oprire temporară a tendinței descendente în trimestrul IV. Numărul angajaților a crescut în mod constant în lunile septembrie și octombrie, iar rata șomajului BIM a scăzut la 5,4% în octombrie și la 5,3% în noiembrie, după o medie de 5,6% în trimestrul III.
Intențiile de angajare s-au stabilizat în octombrie, punând capăt declinului anterior și încetinind astfel scăderea pe termen trimestrial. În același timp, deficitul de forță de muncă raportat de companii a continuat să scadă, în special în sectorul industrial și în construcții.
Salarii și Costuri în Industrie
Salariul brut nominal a înregistrat o dinamică anuală de două cifre, crescând cu 16,7% în trimestrul III, iar costul unitar al forței de muncă din industrie a crescut cu 18,6%. Aceste majorări sunt atribuite, în principal, creșterii salariului minim din luna iulie. Deși s-a observat o scădere în octombrie, nivelul salariilor a rămas îngrijorător din perspectiva inflației și competitivității externe, așa cum au subliniat membrii Consiliului în diverse intervenții.
Impactul majorării salariului minim asupra pieței muncii
Se estimează că noua creștere a salariului minim, împreună cu eliminarea unor facilități fiscale la începutul anului 2025, va intensifica presiunile asupra salariilor și costurilor forței de muncă în sectorul privat. Aceasta se va desfășura în contextul unor decalaje persistente între cererea și oferta de muncă din diverse sectoare, precum și în lumina evoluției recente a inflației și a consumului populației.
Pe de altă parte, măsurile de politică salarială și de angajare din sectorul public, planificate pentru implementare în 2025 în scopul consolidării bugetare, ar putea avea un efect contrar. De asemenea, cererea externă și incertitudinile asociate cu aceasta, împreună cu creșterea recursului la muncitori extracomunitari și procesul de tehnologizare, au fost menționate de membrii Consiliului ca fiind factori relevanți în acest context.
Incertitudinile generate de alegerile anulate
În cadrul discuțiilor referitoare la condițiile financiare, membrii Consiliului au subliniat creșterile semnificative înregistrate de principalele cotații ale pieței monetare interbancare în a doua jumătate a lunii noiembrie, precum și evoluția stabilă a acestora ulterior. De asemenea, s-a observat că randamentele pe termen lung ale titlurilor de stat au continuat să crească, având o tendință ascendentă până în ultima decadă a lunii decembrie 2024. Aceasta s-a întâmplat în contextul volatilitații ridicate a apetitului global pentru risc și a incertitudinilor create de evenimentele electorale din noiembrie și începutul lunii decembrie, care au amplificat temporar temerile investitorilor referitoare la situația fiscală și externă a economiei.
Cursul de schimb leu/euro a rămas relativ stabil în lunile noiembrie și decembrie, pe un nivel mai ridicat la care a revenit în mijlocul trimestrului anterior. În contrast, față de dolarul american, leul a continuat să se deprecieze semnificativ în această perioadă, datorită întăririi accentuate a monedei americane pe piețele financiare internaționale.
