Rolul Președintelui României
Președintele României are misiunea de a reprezenta statul român și de a asigura independența națională, unitatea și integritatea teritorială a țării. În conformitate cu Constituția, acesta îndeplinește și funcția de mediator între puterile statului și între stat și societate. Este important de menționat ce atribuții are președintele în raport cu Guvernul României și în ce condiții poate fi suspendat din funcție.
Atribuțiile Președintelui
Conform Constituției României, la Capitolul II, Articolul 80, responsabilitățile președintelui sunt clar definite: „Preşedintele României reprezintă statul român şi este garantul independenţei naţionale, al unităţii şi al integrităţii teritoriale a ţării. Preşedintele României veghează la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor publice. În acest scop, Preşedintele exercită funcţia de mediere între puterile statului, precum şi între stat şi societate.”
În plus, președintele României are următoarele atribuții:
- Conferirea de decorații și titluri de onoare;
- Acordarea gradelor de mareșal, general și amiral;
- Numirea în funcții publice, conform legii;
- Acordarea grațierii individuale.
Relația cu Guvernul României
Președintele României desemnează un candidat pentru funcția de prim-ministru și numește Guvernul, pe baza votului de încredere acordat de Parlament. În cazul unei remanieri guvernamentale sau al vacanței unui post, președintele revocă și numește, la propunerea prim-ministrului, unii membri ai Guvernului. Dacă remanierea modifică structura sau compoziția politică a Guvernului, președintele poate exercita această atribuție doar cu aprobarea Parlamentului, la propunerea prim-ministrului.
De asemenea, președintele poate consulta Guvernul pentru probleme urgente și deosebit de importante. Acesta are dreptul de a participa la ședințele Guvernului, în special atunci când se discută subiecte de interes național, precum politica externă, apărarea țării și asigurarea ordinii publice, la solicitarea prim-ministrului.
Atribuțiile în domeniul politicii externe
Președintele României are competența de a încheia tratate internaționale negociate de Guvern, care trebuie să fie supuse ratificării Parlamentului într-un termen rezonabil. Alte tratate și acorduri internaționale sunt încheiate, aprobate sau ratificate conform procedurilor legale. Totodată, președintele, la propunerea Guvernului, acreditează și recheamă reprezentanții diplomatici ai României și aprobă înființarea, desființarea sau schimbarea rangului misiunilor diplomatice.
Atribuțiile în domeniul apărării
În calitate de comandant al forțelor armate, președintele României îndeplinește și rolul de președinte al Consiliului Suprem de Apărare a Țării. Acesta poate declara, cu aprobarea Parlamentului, mobilizarea parțială sau totală a forțelor armate. În cazuri excepționale, hotărârea președintelui trebuie să fie aprobată ulterior de Parlament, în termen de 5 zile.
În cazul unei agresiuni armate împotriva țării, președintele ia măsuri pentru respingerea acesteia și informează imediat Parlamentul printr-un mesaj. Dacă Parlamentul nu este în sesiune, acesta se convoacă automat în termen de 24 de ore de la declanșarea agresiunii. În condiții de mobilizare sau război, Parlamentul își continuă activitatea pe întreaga durată a acestor situații.
Întrebări Frecvente despre Dizolvarea Parlamentului și Suspendarea Președintelui României
Constituția României stabilește reguli clare privind dizolvarea Parlamentului și suspendarea președintelui. Aceste aspecte sunt esențiale pentru înțelegerea funcționării instituțiilor statului.
Poate președintele să dizolve Parlamentul?
Dizolvarea Parlamentului este un proces prin care se încheie mandatul acestuia, necesitând organizarea de noi alegeri. Aceasta se distinge de prorogare, care doar suspendă activitatea adunării fără a afecta mandatul membrilor. Conform Constituției, președintele României poate dizolva Parlamentul după consultarea președinților celor două Camere și a liderilor grupurilor parlamentare, în cazul în care Parlamentul nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare, și numai după respingerea a cel puțin două solicitări de învestitură. Este important de menționat că Parlamentul poate fi dizolvat o singură dată pe an, iar această acțiune nu poate avea loc în ultimele 6 luni ale mandatului președintelui, nici în timpul stării de mobilizare, război, asediu sau urgență.
Poate fi suspendat președintele României?
Președintele României poate fi suspendat din funcție în cazul săvârșirii unor fapte grave care contravin Constituției. Suspendarea se poate realiza de Camera Deputaților și Senat în ședință comună, cu votul majorității deputaților și senatorilor, după consultarea Curții Constituționale. Propunerea de suspendare poate fi inițiată de cel puțin o treime din numărul total al parlamentarilor și trebuie comunicată președintelui pentru a-i permite să ofere explicații. Dacă propunerea este aprobată, un referendum pentru demiterea președintelui se va organiza în termen de maximum 30 de zile.
Punerea sub acuzare a președintelui
Punerea sub acuzare a președintelui României se poate face de Camera Deputaților și Senat în ședință comună, cu votul a cel puțin două treimi din numărul parlamentarilor. Această inițiativă poate fi propusă de majoritatea deputaților și senatorilor și trebuie comunicată imediat președintelui, care va avea ocazia să răspundă acuzațiilor. Odată cu punerea sub acuzare, președintele este suspendat de drept până la demitere. Judecata competenței revine Înaltei Curți de Casație și Justiție, iar președintele este demis de drept în momentul rămânerii definitive a hotărârii de condamnare.
Vacanța funcției de Președinte al României
Vacanța funcției de Președinte intervine în cazul demisiei, demiterii, imposibilității definitive de a exercita atribuțiile sau decesului. În termen de 3 luni de la apariția vacanței, Guvernul este responsabil pentru organizarea alegerilor pentru un nou președinte.
De asemenea, este important de menționat că, pe parcursul mandatului, președintele României nu poate fi membru al unui partid politic și nu poate ocupa alte funcții publice sau private.
