Rusia pregătește o paradă de Ziua Victoriei cu un accent pe relația cu China
Rusia se pregătește să organizeze o paradă de Ziua Victoriei, în cadrul căreia va evidenția o alianță reînnoită cu China. Președintele Vladimir Putin a anunțat că liderul chinez, Xi Jinping, va fi „invitatul principal” al evenimentului de vineri, care va aduna lideri mondiali ce au refuzat să se alăture presiunilor occidentale de a se distanța de Moscova în contextul conflictului din Ucraina.
Vizita lui Xi Jinping în Rusia
Xi Jinping a sosit miercuri în Rusia pentru o vizită extinsă de patru zile, care, conform declarațiilor oficiale, va întări relațiile dintre cele două națiuni, acum mai interconectate ca niciodată din cauza politicilor internaționale instabile. Această dependență crescândă dintre Rusia și China a fost accentuată în urma sancțiunilor impuse de Occident după invazia Ucrainei.
În paralel, fostul președinte american Donald Trump a abandonat încercările de a negocia un acord de pace favorabil lui Putin în Ucraina, continuând să exercite presiuni asupra Chinei în domeniul comerțului. Cu toate acestea, a fost permisă o întâlnire între oficiali din cele două țări pentru discuții preliminare despre tarife.
Declarațiile oficiale cu privire la vizita lui Xi
Purtătorul de cuvânt al guvernului chinez a confirmat vizita lui Xi la Moscova, subliniind că înțelegerile dintre cei doi lideri vor întări încrederea reciprocă, vor spori coordonarea strategică și vor facilita cooperarea în diverse domenii. Acest lucru, conform declarației, va aduce beneficii ambelor popoare și va contribui la stabilitatea comunității internaționale.
Pregătirile pentru întâlnirea dintre Putin și Xi
Putin a subliniat importanța vizitei lui Xi, considerând-o o „vizită specială”. El a promis un program bogat în evenimente pentru liderul chinez, care a devenit un partener economic și diplomatic esențial pentru Rusia în urma sancțiunilor internaționale. Pe lângă Xi, sunt așteptați peste 20 de alți lideri mondiali, cu excepția celor din Europa de Vest și din SUA.
Prezența liderilor străini și tensiunile din Europa
Printre liderii străini care au ajuns miercuri în Rusia se numără președintele Braziliei, Luiz Inacio Lula da Silva, și președintele Venezuelei, Nicolas Maduro. De asemenea, președintele Serbiei, Aleksandar Vučić, a sosit la Moscova, ceea ce ar putea provoca nemulțumiri în Uniunea Europeană, având în vedere aspirațiile Serbiei de a adera la blocul comunitar, dar și legăturile sale strânse cu Rusia.
Atacuri cu drone și impactul asupra transportului
Cu câteva ore înainte de paradă și în contextul unui armistițiu autoproclamat de trei zile de către Rusia, o serie de atacuri cu drone din partea Ucrainei au dus la închiderea aeroporturilor din Rusia, inclusiv cel din Moscova, lăsând 60.000 de pasageri blocați. Totuși, avionul care îl transporta pe Xi a reușit să aterizeze fără probleme.
Relația China-Rusia: o istorie complexă
Relația dintre China și Rusia a fost caracterizată de suișuri și coborâșuri încă din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, iar contextul actual adaugă o nouă dimensiune acestei dinamici.
Memoria Războiului și Relațiile Internaționale
Sprijinul oferit de Stalin a fost esențial pentru ca președintele Mao să obțină victoria în războiul civil chinez din 1949, stabilindu-și astfel controlul asupra Chinei. Cu toate acestea, în decursul anilor 1950 și 1960, cele două partide comuniste s-au fragmentat, iar China a început să se alinieze discret cu Statele Unite în contextul Războiului Rece.
Sub administrația președintelui Obama, inițiativa de „reorientare a Americii către Asia” a dus la o întărire a relațiilor dintre Rusia și China, ambele țări considerându-se aliați naturali în fața politicilor americane de „schimbare de regim”. Această situație a determinat China să reevalueze semnificația războiului în sine, cunoscut oficial sub denumirea de Războiul de Rezistență împotriva Agresiunii Japoneze. Această denumire reflectă o abordare istorică diferită față de conflictul din anii 1930, când Japonia a invadat China, iar comemorările acestui război nu au fost, până de curând, în centrul atenției publice.
Partidul Comunist, pe atunci ascuns în zonele montane din nord-vestul Chinei, a avut un rol relativ modest comparativ cu Kuomintang-ul și naționaliștii, care predominau în acea perioadă. Rămășițele epuizate ale naționaliștilor au fost alungate patru ani mai târziu. Până în 2015, paradele militare erau dedicate aniversărilor „Eliberării”, dar președintele Xi a decis să marcheze cea de-a 70-a aniversare a înfrângerii Japoniei, încercând astfel să reînvie fervoarea naționalistă și să valorifice sentimentul anti-japonez existent în rândul populației.
În plus, Xi a căutat subtil să utilizeze suferința comună a Rusiei și Chinei din timpul războiului pentru a-și întări propria viziune asupra guvernării globale, care contrazice criticile aduse „hegemoniei americane”. Cele două națiuni au suferit pierderi uriașe în război, cu aproximativ 20 de milioane de morți în China și un număr chiar mai mare în Rusia, sumând mai multe victime decât restul lumii la un loc.
Purtătorul de cuvânt al guvernului chinez a declarat că aceste două țări au fost „cele două teatre principale” ale războiului, având contribuții esențiale în asigurarea victoriei în Războiul Antifascist Mondial, salvând astfel națiunile lor de la dispariție și contribuind la salvarea viitorului omenirii.
Reevaluarea Istoriei și Solidaritatea Internațională
În urmă cu două decenii, mențiunile despre război în sursele chineze de limbă engleză erau adesea însoțite de referințe la colaborarea Chinei cu Statele Unite, inclusiv la misiunile de aprovizionare „Flying Tigers” deasupra Himalayei. În prezent, este mai frecvent ca aceste surse să se concentreze pe propria rezistență a Chinei în timpul conflictului.
În viziunea lui Xi, subliniată de editorialele din presa de stat, experiența comună a Rusiei și Chinei în fața invaziei și suferinței din timpul războiului mondial este direct corelată cu sprijinul pentru Națiunile Unite, instituție creată în urma acestui conflict. Afirmarea solidarității lui Xi cu Putin este o reacție implicită la orice tentativă a SUA de a submina ONU sau instituțiile globale în general.
De asemenea, Putin a folosit propria interpretare a istoriei războiului pentru a susține afirmațiile de „denazificare” a Ucrainei, iar președintele Trump a adăugat o viziune unică în acest context, afirmând că America „a făcut mai mult” decât alte națiuni în acest sens.
Redenumirea Zilei Victoriei
Recent, a fost anunțată redenumirea zilelor de 8 mai și 11 noiembrie, marcând astfel evenimentele importante din timpul celor două războaie mondiale. „Prin prezenta, redenumesc 8 mai Ziua Victoriei pentru Al Doilea Război Mondial și 11 noiembrie Ziua Victoriei pentru Primul Război Mondial”, a declarat liderul. El a subliniat că „am câștigat ambele războaie, nimeni nu ne-a fost apropiat în ceea ce privește forța, curajul sau strălucirea militară”.
Parada Militară și Semnificația Acestei Decizii
Deși această redenumire nu a fost însoțită de o paradă militară, se pare că un astfel de eveniment este planificat pentru ziua de naștere a lui Trump, în luna iunie. Această acțiune reflectă o viziune asupra istoriei și a modului în care este perceput trecutul. Așa cum a observat George Orwell, „lupta pentru trecut și lupta pentru viitor sunt același lucru”, subliniind astfel importanța simbolurilor și a memoriei colective în formarea identității naționale.
