Oficialii europeni devin susținători ai Moscovei
Tot mai mulți oficiali din Europa par să acționeze în favoarea intereselor Rusiei, punând în pericol unitatea blocului comunitar, conform unei analize recente. Un exemplu în acest sens este Slovacia, care a fost una dintre primele țări membre NATO ce a decis să ofere ajutor militar Ucrainei. Cu toate acestea, ministrul apărării slovace, Jaroslav Nad, a fost supus criticilor din partea opoziției și se confruntă acum cu acuzații grave, inclusiv abuz de putere, luare de mită și trădare.
În prezent, Nad se află sub investigație din partea Ministerului de Interne, la scurt timp după întoarcerea prim-ministrului Robert Fico la conducere, care a promovat o campanie împotriva livrărilor de arme către Kiev. Nad a declarat că această situație este pur politică și că nu va permite ca aceste probleme să-l distrugă.
Îngrijorări cu privire la sprijinul pentru Ucraina
Indiferent de rezultatul situației lui Nad, cazul său reflectă tendințele îngrijorătoare din rândul liderilor europeni care încep să submineze unitatea Uniunii Europene și NATO. Avântul naționalist din țări precum Slovacia, Austria, Croația și Ungaria ridică semne de întrebare cu privire la sprijinul pentru Ucraina, mai ales în contextul revenirii lui Donald Trump la Casa Albă.
Robert Fico, care a avut recent o întâlnire cu Vladimir Putin la Kremlin, a transformat Slovacia dintr-un aliat ferm al Ucrainei în unul care adoptă adesea narațiunea Kremlinului. Această schimbare de atitudine îl alătură pe Fico premierului ungar Viktor Orban, cunoscut pentru criticile sale constante la adresa sprijinului Uniunii Europene pentru Ucraina și a sancțiunilor impuse Rusiei.
Tendințe naționaliste în Europa de Est
În estul Europei, grupările naționaliste au câștigat teren mai rapid decât în alte regiuni, pe fondul creșterii prețurilor la energie, pe care mulți le asociază cu războiul din Ucraina. Aceasta a dus la o predispoziție mai mare pentru retorica extremelor, care contestă ajutoarele oferite Ucrainei și promovează o poziție mai favorabilă față de Rusia.
În Austria, Herbert Kickl se pregătește să devină primul cancelar de extremă dreapta de la finalul celui de-Al Doilea Război Mondial, argumentând că sancțiunile contravin neutralității tradiționale a țării. De asemenea, în Croația, președintele Zoran Milanovic a fost reales cu un sprijin covârșitor, acesta criticând ajutoarele militare acordate Kievului și denunțând extinderea NATO.
Deși Milanovic are competențe limitate, el a acuzat Statele Unite și NATO că desfășoară un „război prin delegare cu Rusia” prin intermediul Ucrainei, declarații care au fost apreciate de oficialii ruși.
Criza politică din România și tendințele regionale
Guvernele care au fost parteneri de încredere în cadrul Occidentului se confruntă cu riscuri semnificative în diverse colțuri ale lumii. Recent, scena politică din România a intrat într-o criză profundă, după ce Călin Georgescu, un candidat de extremă-dreapta, a ieșit din anonimat și a obținut victoria în primul tur al alegerilor prezidențiale.
Totuși, parcursul său politic a fost brusc oprit de instanța supremă a României, care a invocat probleme de securitate legate de influența străină în procesul electoral, anulând astfel rezultatul și convocând un nou scrutin pentru luna mai. Georgescu, cunoscut pentru criticile sale la adresa NATO și pentru laudele aduse atât lui Trump, cât și lui Putin, a atacat decizia instanței, numind-o o „lovitură de stat” orchestrat de „sistemul globalist”, conform unor surse de specialitate.
Schimbări politice în Europa Centrală și de Est
Într-un interviu acordat unui cunoscut gazetar de dreapta, Georgescu a afirmat că „valul vine”, referindu-se la rezultatele alegerilor din Austria și Croația ca parte a unui „efect de bulgăre al suveranității”. Slovenia și Republica Cehă sunt alte două țări unde candidații anti-sistem pot câștiga teren, chiar dacă nu se aliniază complet cu politicile Kremlinului. Sondajele indică faptul că miliardarul ceh Andrej Babis se bucură de o popularitate semnificativă în fața actualului guvern de coaliție, în timp ce liderul opoziției de dreapta din Slovenia, Janez Jansa, este considerat un favorit pentru alegerile de anul viitor.
În Bulgaria, președintele Rumen Radev a cerut ridicarea sancțiunilor impuse Moscovei. De asemenea, în Serbia, care nu este membră a Uniunii Europene și unde președintele Aleksandar Vucic se confruntă cu proteste masive, situația ar putea oferi lecții importante.
Provocările Uniunii Europene
Recenta schimbare politică a fost cel mai evidentă în Slovacia, unde premierul Robert Fico a discutat despre posibilitatea unei ieșiri din Uniunea Europeană și NATO, afirmând că aceste instituții ar putea deveni doar o amintire istorică. În zilele următoare, el a acuzat organizatorii protestelor antiguvernamentale, alături de mass-media și opoziție, că au orchestrat o „lovitură de stat”.
Pe 27 octombrie, oponenții lui Fico au organizat cea mai mare demonstrație la Bratislava de la revenirea acestuia la putere în 2023. Deși alegerile nu sunt programate pentru încă doi ani, protestele de stradă, generate de acuzații de corupție și de asasinarea unui jurnalist de investigație, au dus în trecut la înlăturarea lui Fico în 2018.
Escaladarea retoricii premierului slovac reflectă o problemă mai amplă pentru Uniunea Europeană. Tot mai mulți oficiali par să susțină interesele Rusiei, în detrimentul solidarității europene, conform expertului Grigorij Meseznikov, care conduce Institutul pentru Afaceri Publice din Bratislava. „Au devenit un cal troian, adoptând decizii favorabile Rusiei care ar putea avea consecințe devastatoare pentru Uniunea Europeană”, a declarat Meseznikov, un analist politic cu o experiență de peste 30 de ani în urmărirea evoluțiilor din Slovacia.
