Avertizări privind dificultățile viitoare în asistența umanitară
Organizațiile non-guvernamentale din Europa subliniază faptul că se preconizează „câțiva ani dificili”, pe fondul creșterii nevoilor umanitare, în contextul unor bugete în scădere destinate națiunilor aflate în dificultate. Această concluzie a fost evidențiată într-o analiză recentă, care subliniază impactul negativ al desființării Agenției SUA pentru Dezvoltare Internațională (USAID) și al reducerilor bugetelor europene pentru ajutor umanitar. Deputații europeni și reprezentanții organizațiilor caritabile atrag atenția asupra faptului că aceste măsuri contribuie la o scădere a sprijinului pentru cele mai vulnerabile state.
Consecințele reducerii ajutoarelor internaționale
Isabella Lövin, vicepreședinte al Comisiei pentru dezvoltare a Parlamentului European, a subliniat că tăierile bugetare la USAID vor avea „consecințe dramatice” la nivel global. De asemenea, ea a caracterizat deciziile recente ale statelor membre ale Uniunii Europene de a reduce bugetele de ajutor drept „regretabile” și „greșite”. Lövin a subliniat imposibilitatea Uniunii de a compensa golul lăsat de desființarea agenției americane.
„Dacă ne concentrăm pe securitatea și stabilitatea globală, UE și statele sale membre trebuie să investească în democrație, în combaterea sărăciei și în sprijinirea comunităților din țările în dezvoltare. Aceasta este o modalitate de a preveni conflictele și de a reduce migrația forțată și instabilitatea”, a declarat Lövin, un fost ministru suedez al Dezvoltării Internaționale.
Reducerea bugetului de ajutor în Germania și alte state europene
Germania, cel mai mare donator din Uniunea Europeană, a alocat 0,79% din venitul său național pentru asistența internațională în 2023, însă se preconizează o reducere a bugetului sub noul guvern condus de Friedrich Merz. Conform unui acord de coaliție recent anunțat, Germania nu a confirmat menținerea obiectivului de cheltuieli de 0,7% stabilit de ONU. În 2023, guvernul german a tăiat 1,6 miliarde de euro din bugetul de ajutor, iar pentru 2024 se estimează o reducere suplimentară de 1 miliard de euro, conform unei organizații non-guvernamentale dedicate dezvoltării.
Franța, Italia și Spania se numără printre alte state membre ale UE care au redus asistența pentru dezvoltare în 2024 comparativ cu anul anterior. În afara Uniunii Europene, Marea Britanie se îndreaptă spre cel mai scăzut nivel de buget pentru ajutor de la începutul înregistrărilor, estimându-se că va aloca doar 0,23% din venitul național pentru ajutoare în 2027.
Apelul la acțiune al organizațiilor umanitare
Charlotte Slente, secretarul general al Consiliului danez pentru refugiați, una dintre cele mai mari organizații non-guvernamentale europene, a îndemnat guvernul britanic să reconsidere decizia de a reduce bugetul de ajutor pentru a sprijini apărarea. „Securitatea nu constă doar în hardware; este, de asemenea, legată de puterea soft. Dacă nu investești în probleme umanitare și în sprijinul celor nevoiași, riscurile de conflicte și migrații forțate vor crește”, a afirmat Slente.
Organizația condusă de Slente estimează o creștere a numărului de persoane strămutate cu 6,7 milioane până la sfârșitul anului 2026, adăugându-se celor 122,6 milioane de oameni din întreaga lume care au fost nevoiți să își părăsească locuințele din cauza conflictelor, instabilității politice sau dezastrelor climatice.
Înghețarea asistenței externe a SUA și impactul asupra organizațiilor umanității
Imediat după preluarea mandatului, Donald Trump a anunțat suspendarea asistenței externe a Statelor Unite, inclusiv a sumei de peste 40 de miliarde de dolari destinate proiectelor internaționale, pentru o perioadă de 90 de zile. Conform datelor furnizate de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, SUA era cel mai mare donator de ajutoare din lume, alocând 65 de miliarde de dolari pentru asistența oficială pentru dezvoltare în anul 2023, ceea ce reprezenta 0,24% din venitul național.
Impactul imediate asupra Consiliului danez pentru refugiați
Consiliul danez pentru refugiați a resimțit imediat efectele acestei decizii. USAID reprezenta o cincime din finanțarea organizației, susținând 24 din cele 40 de programe active, inclusiv asistența în numerar pentru persoanele înfometate din Sudan, combaterea malnutriției infantile în Camerun și deminarea în Columbia. În urma reducerilor de fonduri, organizația a fost nevoită să concedieze 1.400 de angajați, mulți dintre aceștia activând pe piețe ale muncii unde găsirea unui nou loc de muncă este dificilă. Conform estimărilor, aproximativ 2 milioane de persoane nu vor putea fi contactate din cauza tăierilor de fonduri de la USAID.
„Este fără precedent în istoria de 70 de ani a organizației noastre să avem reduceri efectuate în acest mod”, a declarat un reprezentant al Consiliului. „Toate aceste activități au fost suspendate de la o zi la alta, ceea ce înseamnă că persoanele strămutate intern în Afganistan, dorind să se întoarcă în satele lor, nu mai au acces la apă potabilă sigură sau instalații sanitare.”
Consecințele asupra ajutoarelor umanitare și dezvoltării
Reprezentantul a subliniat îngrijorarea cu privire la „golul imens” care se creează între ajutoarele de urgență și programele de dezvoltare economică, avertizând că milioane de oameni săraci ar putea rămâne fără suport. Aceasta ar putea afecta în mod special statele fragile, care nu dispun de nevoi umanitare imediate, dar care nu au guverne stabile, devenind astfel mai puțin atractive pentru donatorii occidentali interesați de proiecte de infrastructură.
„Există riscul ca toată lumea să se concentreze exclusiv pe salvarea vieților, fără a construi reziliența comunităților, cum ar fi prin sprijinirea capacității oamenilor de a-și susține propriul trai”, a adăugat aceasta.
Critica eurodeputaților față de prioritățile de finanțare
Într-o altă direcție, eurodeputatul ecologist Isabella Lovin, fost vicepremier suedez, a criticat accentul pus pe ajutoarele destinate asigurării accesului Uniunii Europene la materii prime, energie și controlul migrației, inclusiv prin intermediul portalului global, inițiativa blocului comunitar de a contracara proiectul chinez „Belt and Road”. Lansat în 2021, portalul își propune să strângă 300 de miliarde de euro în fonduri publice și private pentru dezvoltarea proiectelor de infrastructură în țările mai puțin dezvoltate.
„Unele dintre aceste proiecte pot avea un impact pozitiv, dar implementarea lor în zonele afectate de conflicte sau în cele mai puțin dezvoltate și fragile țări este problematică”, a conchis Lovin.
Cooperarea Europeană pentru Dezvoltare și Provocările Actuale
Uniunea Europeană a alocat pentru anul 2022 un buget de 1,5 miliarde de euro pentru ajutorul umanitar, conform unor declarații recente. Isabella Lovin, eurodeputat ecologist, a subliniat importanța întoarcerii la principiile fundamentale ale cooperării europene pentru dezvoltare. Aceasta a afirmat că este esențial să se lucreze pe termen lung pentru a eradica sărăcia și a responsabiliza comunitățile, având în vedere nevoile specifice ale acestora, nu doar interesele donatorilor.
Apetitul UE pentru Democrație și Drepturile Omului
Lovin a cerut Uniunii Europene să se concentreze pe subiecte precum democrația, egalitatea de gen și sănătatea sexuală și reproductivă. Aceste teme sunt în contradicție cu pozițiile ideologice promovate de administrația Trump. Potrivit lui Lovin, Statele Unite se confruntă cu o „furtună perfectă”, având în vedere reducerile drastice ale bugetului destinat ajutoarelor și tarifele excesive impuse țărilor mai puțin dezvoltate.
Impactul Reducerilor Bugetare și Tarifele
În ciuda anunțului lui Donald Trump de a suspenda „tarifele reciproce” pentru o perioadă de 90 de zile, majoritatea importurilor din străinătate în SUA continuă să fie supuse unei taxe de 10%. Această situație generează o incertitudine ridicată, ceea ce îngrijorează experții și jurnaliștii, care subliniază impactul negativ asupra relațiilor comerciale internaționale.
