Speculații despre intențiile SUA în Groenlanda
Groenlanda, cea mai mare insulă din lume, găzduiește peste 56.000 de locuitori și beneficiază de o poziție strategică și resurse naturale semnificative. Recenta vizită a lui Donald Trump Jr. a intensificat speculațiile referitoare la planurile tatălui său pentru acest teritoriu arctic. Marți, Donald Trump Jr. a ajuns în Groenlanda, insula pe care tatăl său, președintele ales Donald Trump, a dorit-o pentru achiziție, în ciuda respingerii clare a acestei idei de către autoritățile daneze.
Trump Jr. a descris călătoria ca fiind „un pic de distracție”, menționând că este încântat să exploreze Groenlanda în calitate de iubitor al naturii. Totuși, această vizită a stârnit din nou întrebări legate de intențiile tatălui său pentru insulă, mai ales după ce, în decembrie, Trump a reiterat dorința de a obține Groenlanda, considerând-o „o necesitate absolută” pentru America.
Întrebările despre utilizarea coerciției
În cadrul unei conferințe de presă, Trump a fost întrebat dacă exclude utilizarea „coerciției militare sau economice” pentru a obține Groenlanda sau Panama, un alt teritoriu de interes. Răspunsul său a fost evaziv, subliniind că „nu poate oferi garanții” în acest sens, dar a subliniat importanța celor două teritorii pentru securitatea economică a SUA.
Experții sugerează că Trump ar putea fi interesat nu doar de aspectele strategice ale Groenlandei, ci și de bogățiile naturale ale acesteia, inclusiv metalele rare, care ar putea deveni mai accesibile pe măsură ce schimbările climatice afectează regiunea.
Poziția geopolitică a Groenlandei
Groenlanda, fiind o fostă colonie daneză și în prezent teritoriu autonom al Danemarcei, ocupă o poziție geopolitică unică, având un rol semnificativ între SUA și Europa. Capitala sa, Nuuk, se află mai aproape de New York decât de Copenhaga, iar insula a fost considerată un punct strategic pentru securitatea americană, în special în contextul unei posibile amenințări din partea Rusiei.
Pasajul de Nord-Vest, o importantă rută maritimă, traversează coastele Groenlandei, iar insula face parte dintr-o regiune maritimă esențială, cunoscută sub numele de decalajul Groenlanda-Islanda-Regatul Unit.
Istoria intențiilor de achiziție a Groenlandei
Donald Trump nu este primul președinte american care a exprimat dorința de a achiziționa Groenlanda. În 1867, Andrew Johnson a luat în considerare această posibilitate în timp ce achiziționa Alaska. La sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, administrația Truman a propus Danemarcei suma de 100 de milioane de dolari pentru insulă, conform documentelor istorice. Deși aceste oferte nu s-au materializat, SUA au obținut o bază aeriană în Groenlanda printr-un tratat de apărare din 1951, cunoscută astăzi sub numele de baza spațială Pituffik. Această bază reprezintă cel mai nordic avanpost militar american, având un sistem avansat de avertizare antirachetă.
SUA continuă să urmărească asigurarea că „nicio mare putere ostilă” nu amenință securitatea națională.
Groenlanda, un punct de interes geopolitic pentru SUA
Pram Gad a afirmat pentru CNN că Groenlanda nu este controlată de SUA, fiind totuși un potențial punct strategic în cazul unor conflicte. Această regiune atrage atenția datorită resurselor sale naturale bogate, iar Klaus Dodds, profesor de geopolitică la Royal Holloway, Universitatea din Londra, subliniază importanța acestor resurse pentru administrația Trump.
Resurse naturale valoroase
Groenlanda dispune de depozite semnificative de petrol, gaze și metale rare, esențiale pentru dezvoltarea tehnologiilor ecologice, precum mașinile electrice și turbinele eoliene. Aceste resurse sunt deosebit de importante în contextul în care China domină producția mondială de pământuri rare și a amenințat cu restricționarea exporturilor de minerale critice. Potrivit lui Dodds, Trump și consilierii săi sunt preocupați de influența crescută a Chinei, iar Groenlanda ar putea oferi o alternativă valoroasă.
Impactul schimbărilor climatice asupra oportunităților economice
Topirea gheții în Arctica creează noi oportunități economice pentru Groenlanda. Aceasta a deschis rute maritime care devin din ce în ce mai navigabile în timpul verii. Conform Consiliului Arctic, transportul maritim arctic a crescut cu 37% în ultimul deceniu, parțial datorită topirii gheții. Dodds afirmă că Trump recunoaște instinctiv aceste oportunități, deși el avertizează că condițiile de navigație pot fi periculoase.
Resursele, mai necesare decât accesibile
Phillip Steinberg, profesor de geografie la Universitatea din Durham, subliniază că, deși schimbările climatice ar putea facilita accesul la resursele naturale ale Groenlandei, acestea nu devin neapărat mai accesibile, ci mai necesare. Provocările climatice nu au generat o „schimbare de joc”, ci mai degrabă un deficit urgent în ceea ce privește resursele.
Refuzul de a se vinde
Guvernele Danemarcei și Groenlandei au respins ferm ideea unei vânzări a țării. Prim-ministrul Groenlandei, Múte Egede, a subliniat pe Facebook că națiunea nu este de vânzare și că lupta pentru libertate trebuie să continue. Kuupik V. Kleist, fost prim-ministru al Groenlandei, a declarat că Trump se adresează mai degrabă cetățenilor americani decât groenlandezilor, subliniind că nu este posibil să cumperi o țară.
Contextul politic actual al Groenlandei
Comentariile lui Trump au apărut într-un moment de tensiune în Groenlanda, unde guvernul condus de inuiți a intensificat cererile de independență față de Danemarca. În discursul său de Anul Nou, Egede a cerut eliminarea „lanțurilor erei coloniale”. Dodds consideră că aceste declarații pot provoca îngrijorare în Danemarca.
Groenlanda și Creșterea Cheltuielilor Militare Daneze
În luna decembrie, Danemarca a făcut un anunț semnificativ privind majorarea cheltuielilor militare pentru Groenlanda. La începutul lunii ianuarie, familia regală daneză a prezentat o stemă regală actualizată, în care ursul polar, simbol al Groenlandei, a fost accentuat. Aceasta schimbare subliniază importanța regiunii în cadrul politicii daneze.
Diversificarea Economiei Groenlandeze
Groenlanda își propune să-și consolideze independența prin diversificarea economiei dincolo de pescuit. În luna noiembrie, a fost inaugurat un nou aeroport în Nuuk, parte a unui plan mai amplu de dezvoltare a turismului. Cu toate acestea, Groenlanda depinde în continuare de o subvenție anuală de aproximativ 500 de milioane de dolari din partea Danemarcei, ceea ce constituie un obstacol major în calea obținerii unei independențe reale.
Propuneri de Asocieri Strategice
Această situație a stârnit întrebări legate de viitorul Groenlandei, în special în contextul unei posibile oferte din partea fostului președinte Trump, care ar putea include o sumă considerabilă pentru o asociere diferită. Anumiți politicieni groenlandezi au sugerat o asociere specială, asemănătoare celei dintre SUA și Insulele Marshall, care ar permite Groenlandei să aibă suveranitate, însoțită de asistență financiară din partea SUA, în schimbul unor acorduri pe teme strategice.
Scepticismul Față de Noile Propuneri
Cu toate acestea, fostul prim-ministru Kleist s-a arătat sceptic cu privire la viabilitatea unei astfel de asocieri. El a subliniat: „Nici eu nu cred că (acest lucru) prezintă vreun interes. Gândiți-vă doar la modul în care SUA și-au tratat propriile popoare indigene.”
Incertitudini privind Viitorul Groenlandei
În prezent, rămâne incert cât de departe va merge Trump în intențiile sale de a achiziționa Groenlanda, odată ce va ajunge la putere. „Nimeni nu știe dacă este doar o bravadă, dacă este o amenințare pentru a obține altceva, sau dacă este de fapt ceva ce vrea să facă”, a declarat Pram Gad, subliniind complexitatea situației actuale.
