Alegerile din România: Un Nou Punct de Cotitură în Democrație
Fostul prim-ministru și director al Serviciului de Informații Externe, Mihai Răzvan Ungureanu, împreună cu Dan Perry, primul corespondent al Associated Press în România post-comunistă, au redactat un articol de opinie în care subliniază că alegerile recente din România reprezintă un moment crucial pentru democrație. Aceștia discută despre cauzele ascensiunii extremei drepte și despre modalitățile prin care liberalismul poate recâștiga încrederea cetățenilor.
„Românii au fost pe cale de a pierde prin vot progresele obținute după căderea comunismului. Alegerea lui Nicușor Dan în detrimentul lui George Simion în alegerile prezidențiale sugerează că România a ales să nu-și distrugă viitorul, dar cu un risc considerabil. Aproape jumătate dintre români au optat pentru un demagog populist care contestă angajamentele României față de Uniunea Europeană și NATO, ceea ce reprezintă o fisură semnificativă în zidul democratic al Europei,” afirmă cei doi autori.
Un aspect ironic este că, în timp ce românii au făcut alegerea corectă, conducerea Statelor Unite, care a fost un pilon al ordinii mondiale liberale, a susținut în tăcere cealaltă tabără. Aceasta se aliniază cu tendințele observate la liderii autoritari din lume, de la Viktor Orbán din Ungaria la Vladimir Putin, iar președintele Donald Trump a arătat o preferință clară pentru oameni puternici și ideologii, în detrimentul democraților și instituțiilor transatlantice.
Semnele de Avertizare din Ultimii Ani
De-a lungul anilor, au existat numeroase semne de avertizare cu privire la consolidarea puterii autoritare. De la Orbán în Ungaria și erosia democrației sub Erdogan în Turcia, la popularitatea lui Putin în Rusia, aceste evoluții au fost alarmante. În Europa de Vest, extrema dreaptă continuă să câștige teren, de la AfD în Germania la Adunarea Națională din Franța și Reform UK, toate acestea alimentate de resentimentele generate de Brexit.
În Statele Unite, democrații, în ciuda încercărilor de a face față provocărilor aduse de un fost președinte condamnat, au pierdut ambele camere ale Congresului și votul popular prezidențial pentru prima dată în două decenii. Această situație ar trebui să ridice semne de întrebare pentru toți cei preocupați de adevăr și de valorile democratice fundamentale.
Provocările Liberalismului
Apărătorii democrației liberale par să fie confuzi în fața amenințărilor recente. Deși conștientizează ascensiunea extremelor, rareori își pun întrebări despre cauzele acesteia. Critica alegătorilor pentru tendințele lor spre dreapta este frecventă, dar este esențial să se analizeze și contribuția liberalismului la această situație.
Liberalismul a ajuns să fie perceput ca o ortodoxie culturală pe care mulți cetățeni nu o mai recunosc ca fiind a lor. Ceea ce odată era o politică a toleranței și incluziunii este acum adesea văzută ca fiind obsedată de identitate și incapabilă de autocritică. Conceptul de „wokeness” a căpătat o conotație negativă, fiind considerat o religie substitutivă pentru elitele progresiste, care, în mod paradoxal, contribuie la alienarea oamenilor obișnuiți.
Pentru a contracara aceste tendințe, este crucial să se înțeleagă de ce extremiștii au fost aproape de succes și să se elaboreze strategii pentru a asigura că astfel de situații nu se vor repeta în viitor.
Impactul noilor coduri sociale asupra societății
Noile coduri sociale au avut un efect negativ asupra angajaților, făcând ca termenul „liberal” să devină toxic în diverse colțuri ale lumii. Mulți dintre cei care își exprimă votul pentru partidele populiste de dreapta se confruntă cu dificultăți reale, ceea ce ne conduce la un alt aspect important: corupția. În multe democrații, inclusiv România, liberalismul a fost afectat de corupția tolerată sau chiar sprijinită de cei aflați la putere.
Oamenii se simt trădați. Li s-au promis standarde occidentale și statul de drept, dar au întâlnit elite care se îmbogățesc în timp ce pretind că le pasă de valori. Când cetățenii observă că democrația liberală promovează corectitudinea, dar se confruntă cu un sistem judiciar subordonat puterii și politicieni care fură fără repercusiuni, de ce ar apăra acest sistem?
Dezamăgirea față de modelul economic
Modelul economic care a susținut ordinea liberală de la sfârșitul Războiului Rece a dezamăgit și el un număr mare de oameni. Ultimii patruzeci de ani de globalizare au generat o creștere semnificativă, dar beneficiile au fost distribuite inegal. În timp ce orașele au prosperat și a apărut o clasă de profesioniști globali, o mare parte a populației a stagnat. Salariile nu au crescut, securitatea locului de muncă s-a deteriorat, iar inegalitatea a crescut alarmant.
În Europa de Est, diferențele sunt și mai evidente: deși unii au reușit să reducă decalajul față de Occident, mulți continuă să trăiască în sărăcie extremă. Atunci când democrația liberală se transformă într-un capitalism fără reglementări, iar nedreptatea devine cronică, atractivitatea acesteia dispare.
Naționalismul economic ca reacție
De aceea, naționalismul economic nu dispare; el reprezintă un protest împotriva externalizării locurilor de muncă, a epuizării resurselor industriale și a sacrificării comunităților în numele eficienței. Oamenii nu au fost întrebați cu adevărat dacă acceptă negocierile globale care aduc bunuri mai ieftine în schimbul dezindustrializării și a insecurității locului de muncă.
Sistemul global a generat inovații precum iPhone-urile și a dus la scăderea prețurilor, însă a provocat și suferință pentru milioane de oameni. Reacția politică nu este lipsită de rațiune.
Rolul imigrației în percepția democrației
Imigrația joacă, de asemenea, un rol semnificativ. De-a lungul vremii, partidele liberale tradiționale au susținut că toate culturile sunt egale și că identitatea este fluidă. Totuși, majoritatea oamenilor nu împărtășesc această opinie. Ei își valorizează culturile naționale și doresc ca acestea să fie păstrate, respingând ideea că a-ți prefera propria cultură este considerat rasism.
Aceste preocupări nu sunt marginale; ele constituie motive fundamentale pentru care democrația liberală se află sub asediu. Dacă susținătorii acesteia nu se adaptează la realitățile actuale, riscă să piardă nu pentru că alternativele sunt mai bune, ci pentru că mulți oameni au ajuns la concluzia că sistemul nu le servește interesele și că liderii săi refuză să îi asculte.
Învățăminte din experiența României
Scăparea la limită a României merită o analiză profundă și ar trebui să ofere lecții importante. Țara a fost aproape să se supună unui lider care ar fi putut să pună în pericol valorile democratice.
Pericolele actuale pentru democrație
În contextul actual, se conturează un pericol grav pentru tot ceea ce a fost construit de la căderea comunismului: integrarea României în Europa, poziția sa în lumea democratică și fragilitatea maturității sale politice. România nu este singură în această situație. Dacă chiar și administrația americană sprijină pe cei care doresc să submineze ordinea liberală, atunci aceasta se află într-un real pericol de dispariție.
Salvarea liberalismului
Calea corectă nu constă în abandonarea liberalismului, ci în salvarea acestuia de excesele sale cele mai grave, de blaturile sale ideologice și de elitele care nu mai ascultă. Este esențial să facem distincția între democrația liberală și bagajul ideologic care o înconjoară în prezent.
Principiile fundamentale
Trebuie să promovăm libertatea de exprimare, nu să anihilăm cultura. Este necesar să susținem piețele corecte, nu pe cele manipulate. Este important să protejăm granițele, având în același timp o abordare umană față de migranți. De asemenea, trebuie să celebrăm culturile naționale fără a cădea în capcana șovinismului.
Reînnoirea încrederii în democrație
Mai presus de toate, este crucial să ne reînnoim credința în ideea că democrația poate oferi libertate, echitate și demnitate oamenilor obișnuiți. Această idee merită luptată. Totuși, dacă vom continua să ignorăm motivele pentru care oamenii se apropie de figuri precum Simion și alții asemănători, s-ar putea să nu avem aceeași șansă la următoarea ocazie.
