Schimbări în peisajul comercial european
Chiar și cele mai protecționiste națiuni din Uniunea Europeană au realizat că trebuie să își diversifice partenerii comerciali, având în vedere că vechiul lor aliat a decis să adopte o nouă abordare. Deși a amenințat cu impunerea unor tarife comerciale fără precedent, provocând o undă de șoc în cancelariile occidentale, Donald Trump ar putea deveni, paradoxal, un catalizator pentru comerțul liber european, conform unei analize recente.
Impactul politicilor comerciale ale SUA
Prin ridicarea unor bariere tarifare în jurul Statelor Unite, în sprijinul agendei sale „America pe primul loc”, președintele american generează, fără intenție, o mobilizare a altor țări din întreaga lume pentru a compensa impactul semnificativ asupra exporturilor lor. Uniunea Europeană, sub presiunea protecționistă din partea Franței și a protestelor internaționale legate de schimbările climatice, a încercat în ultimii cinci ani să utilizeze politicile comerciale pentru a promova valorile blocului comunitar, cum ar fi drepturile omului și sustenabilitatea. Aceasta a dus la frustrări în rândul partenerilor precum India, Indonezia sau grupul sud-american Mercosur.
Acum, când Statele Unite, aliatul său tradițional, aleg să acționeze pe cont propriu, provocând turbulențe în piețele globale și în rețelele comerciale prin impunerea de taxe, Uniunea Europeană se grăbește să intervină, dorind să se prezinte ca un bloc comercial liberal cu o influență semnificativă, deschis pentru afaceri.
Încrederea în parteneriatul european
Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, a subliniat că multe țări percep acum Bruxellesul ca un partener de încredere, care „nu se va răzgândi peste noapte”. Într-un mediu global tot mai imprevizibil, națiunile se aliniază pentru a colabora cu Uniunea Europeană, a adăugat von der Leyen.
Dinamică comercială în schimbare
Această transformare a dinamicii comerciale este binevenită pentru țările din UE care susțin liberalizarea economică, adesea deranjate de atitudinea protecționistă a Franței. Benjamin Dousa, ministrul suedez al Comerțului, a menționat că există o diversitate de poziții între statele membre, unele favorizând comerțul liber, în timp ce altele adoptă o abordare mai conservatoare. „Multe dintre aceste state în tranziție se îndreaptă, de fapt, către direcția în care ne îndreptăm și noi”, a afirmat Dousa, subliniind nevoia urgentă de a deschide noi rute comerciale și de a semna noi acorduri de liber schimb.
Provocările impuse de tarifele americane
Tarifele impuse de Trump, de 10% pentru majoritatea țărilor, 145% pentru China și 25% pentru oțel, aluminiu și automobile, ar putea reduce comerțul mondial cu mărfuri cu 3 puncte procentuale în acest an. Organizația Mondială a Comerțului estimează că schimburile comerciale globale vor scădea cu 0,2% în 2023, dar această scădere ar putea ajunge până la 1,5% dacă Trump reintroduce tarifele „reciproce” mai mari, de 20% pentru Uniunea Europeană, pe care le-a suspendat temporar pentru a negocia acorduri comerciale.
Accelerarea inițiativelor comerciale
De la confirmarea celei de-a doua Comisii Europene conduse de von der Leyen, în luna decembrie, aceasta a fost activă în promovarea politicilor comerciale în numele celor 27 de membri ai Uniunii, încercând să valorifice oportunitățile emergente în fața provocărilor globale.
Bruxelles finalizează noi acorduri comerciale
Bruxelles a concluzionat discuții îndelungate cu blocul Mercosur, precum și cu Mexic și Elveția, marcând astfel un pas semnificativ în direcția extinderii relațiilor comerciale. În plus, Comisia Europeană a relansat negocierile cu Malaezia și a inițiat conversații cu Emiratele Arabe Unite.
Angajamentele Europene față de India și CPTPP
Presa europeană relatează că Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, își propune să finalizeze în acest an un acord de liber schimb cu India, un obiectiv considerat a fi dificil de atins. De asemenea, aceasta a exprimat interesul de a explora o colaborare mai strânsă cu Acordul cuprinzător și progresiv pentru Parteneriatul Trans-Pacific (CPTPP), care include peste zece țări din regiunea Indo-Pacific, la care s-a alăturat recent și Regatul Unit.
Perspectivele comerciale din Australia
Alegerea generală din Australia, programată pentru 3 mai, ar putea oferi un nou impuls pentru negocierile comerciale, având în vedere că discuțiile anterioare au stagnat la sfârșitul anului 2023. Jean-Luc Demarty, fost director al departamentului comercial al Comisiei Europene, a subliniat că politica lui Trump ar putea determina o intensificare a relațiilor comerciale la nivel global, sporind astfel numărul acordurilor de liber schimb.
Schimbarea atitudinii țărilor europene
În contextul actual, țări precum Franța, Belgia și Austria, care anterior se opuneau deschiderii piețelor sensibile, încep să recunoască necesitatea acestor acorduri ca fiind esențiale din punct de vedere geopolitic, nu doar economic. Franța, de exemplu, care a respins acordul comercial UE-Mercosur, își ajustează acum poziția, având în vedere provocările comerciale generate de administrația Trump.
Marie-Pierre Vedrenne, membră liberală a Parlamentului European, a afirmat că este timpul să se schimbe mentalitatea și să se evite ratările progreselor globale. Relația comercială transatlantică rămâne crucială pentru Europa, cu un volum de comerț bilateral de 1,6 trilioane de euro, fiind urmată de Regatul Unit, China și Elveția.
Posibilități de restabilire a legăturilor cu China
Deși Uniunea Europeană și China au discutat despre posibilitatea de a-și restabili legăturile, având în vedere tarifele impuse de administrația Trump, un acord comercial concret nu este deocamdată prevăzut.
Impresia de déjà vu în rândul oficialilor europeni
Oficialii Uniunii Europene care sunt familiarizați cu tactica lui Trump observă o schimbare de atitudine similară cu cea din 2017, când UE a fost implicată într-o lungă dispută legată de acordul cu Canada (CETA). La acea vreme, blocarea ratificării acordului de către regiunea Wallonia din Belgia a creat o atmosferă de scepticism față de comerț. Demarty a remarcat că, în urma ostilității lui Trump față de comerț, cei care erau anterior reticenți au început să-și modifice poziția, devenind mai deschiși la ideea de acorduri comerciale.
Astfel, în ciuda optimismului pe termen scurt pentru comercianții din blocul comunitar, provocările rămân, iar drumul către acordurile comerciale viitoare este încă plin de incertitudini.
Provocări în comerțul transatlantic
În ciuda așteptărilor, liberul schimb nu va deveni mai accesibil, cel puțin pentru moment. O preocupare majoră este că tarifele impuse de administrația Trump ar putea determina redirecționarea exporturilor chinezești, care au fost restricționate pe piața americană, către Europa. Această situație a generat apeluri pentru o protecție mai strictă a pieței unice a Uniunii Europene.
Vizita premierului italian și reacțiile
Recent, premierul italian Giorgia Meloni a vizitat Casa Albă, reînviind speranțele că disputa comercială dintre Europa și Statele Unite ar putea ajunge la o soluție favorabilă. Totuși, un acord comercial semnificativ între cele două părți nu pare să fie în viitorul apropiat.
Presiuni pentru tarife zero
Friedrich Merz, viitorul cancelar al Germaniei, a subliniat necesitatea de a ajunge la tarife zero cu Washingtonul, considerând că aceasta ar fi cea mai bună opțiune pentru Europa.
Istoricul negocierilor TTIP
De la eșecul discuțiilor privind controversatul Parteneriat transatlantic pentru comerț și investiții (TTIP) în 2016, Uniunea Europeană a adoptat standarde mai stricte în domeniul mediului și al drepturilor omului. Chiar dacă ar fi dispusă să relaxeze sau să amâne anumite aspecte ale agendei ecologice, acest lucru nu ar fi suficient pentru a satisface așteptările administrației americane, care prioritizează interesele de afaceri.
Opinia oficialilor despre relansarea acordului
Un oficial, Demarty, a declarat că relansarea acordului transatlantic ar reprezenta o „greșeală gravă”, adăugând că au existat încercări anterioare care nu au dus nicăieri. După patru ani de negocieri, a concluzionat că a fost o misiune imposibilă.
