Ambiguități în poziția lui Trump privind conflictul Israel-Iran
Comentariile președintelui Trump referitoare la conflictul dintre Israel și Iran au variat între un sprijin total pentru atacurile Israelului și o distanțare clară față de acestea, revenind ulterior la o poziție similară cu cea inițială. Această ambiguitate a amplificat sentimentul de incertitudine pe măsură ce violențele se intensifică, coincizând cu plecarea sa de la summitul G7 din Canada. Trump a justificat absența sa prin afirmația că are „treburi importante” de rezolvat la Washington, conform unei analize a opțiunilor sale în raport cu problema iraniană.
Casa Albă a comunicat că plecarea lui Trump de la summitul G7 a fost legată de „evenimentele din Orientul Mijlociu”. Ulterior, pe platforma Truth Social, Trump a precizat că absența sa nu are legătură cu încetarea focului. În prealabil, premierul israelian Benjamin Netanyahu a menționat că atacurile au fost „pe deplin coordonate” cu Statele Unite.
Factori care influențează deciziile lui Trump
Care sunt factorii care îl influențează pe Trump în acest context și, mai important, care sunt opțiunile sale actuale?
1. Presiunea lui Netanyahu și escaladarea conflictului
În timp ce rachetele israeliene atingeau Teheranul, Trump a amenințat liderii iranieni cu atacuri „și mai brutale” din partea Israelului, echipat cu arme americane. Este cunoscut faptul că Trump, similar lui Netanyahu, consideră că Iranul nu trebuie să obțină o bombă nucleară. Cu toate acestea, el a declarat că opțiunea sa preferată, spre deosebire de Netanyahu, este un acord între SUA și Iran, reflectând astfel imaginea sa de negociator de rang mondial.
Deși Trump a fost vag în ceea ce privește metoda de atingere a acestui obiectiv, oscilează între amenințarea cu forța și promovarea diplomației. Recent, el a afirmat că un atac israelian asupra Iranului ar putea facilita încheierea unui acord sau, dimpotrivă, l-ar putea distruge.
Strategiile imprevizibile ale lui Trump
Imprevizibilitatea sa este adesea descrisă de susținătorii săi ca fiind o strategie deliberată, cunoscută sub numele de teoria „nebunului” în relațiile internaționale. Această teorie, utilizată anterior pentru a descrie tacticile de negociere ale altor lideri precum Richard Nixon, sugerează că o incertitudine strategică poate constrânge adversarii (sau chiar aliații) să se conformeze.
Unii consilieri și susținători ai lui Trump susțin că abordarea sa față de Iran se bazează pe partea „presiunii maxime” a teoriei nebunului. Aceștia cred că amenințările sale vor avea succes, deoarece consideră că Iranul nu este serios în privința negocierilor, chiar dacă țara a semnat un acord nuclear în 2015, din care Trump s-a retras ulterior.
Netanyahu a exercitat o presiune constantă asupra lui Trump pentru a opta pentru o abordare militară în loc de una diplomatică. Astfel, în ciuda dorinței sale frecvente de a obține Premiul Nobel pentru Pace, Trump ar putea ajunge în final la concluzia că este necesar să pună în aplicare amenințările sale mai beligerante la adresa conducerii iraniene.
Teheran: Tensiuni în Războiul din Orientul Mijlociu
Israelul ar putea să crească presiunea în culise pentru a determina Statele Unite să se implice mai activ în finalizarea misiunii în Iran. Americanii dispun de bombe „bunker buster” care, conform evaluărilor israeliene, au capacitatea de a distruge instalația subterană de îmbogățire a uraniului de la Fordow. Pe măsură ce confruntările se intensifică, presiunea asupra președintelui Trump din partea facțiunii republicane radicale din Congres crește, aceștia solicitând, de mai mult timp, o schimbare de regim în Iran.
Trump ar putea considera că un astfel de demers ar forța Iranul să negocieze dintr-o poziție mai slabă. Totuși, trebuie menționat că iranienii erau deja implicați în discuții, având în vedere că duminică era programată, în Oman, a șasea rundă de negocieri cu trimisul lui Trump, Steve Witkoff. Aceste discuții au fost, însă, suspendate.
Calea de mijloc – menținerea cursului
Până în prezent, Trump a subliniat că SUA nu sunt implicate în atacurile desfășurate de Israel. Escaladarea conflictului prezintă riscuri semnificative, având potențialul de a influența decisiv moștenirea președintelui. Distrugătoarele navale americane și bateriile de rachete terestre sunt deja utilizate pentru a ajuta Israelul în apărarea împotriva represaliilor iraniene.
Consilierii lui Trump din Consiliul Național de Securitate îi recomandă să evite orice acțiune care ar putea amplifica atacurile Israelului asupra Iranului, mai ales că unele rachete iraniene au reușit să străpungă apărarea israeliano-americană, provocând victime. Netanyahu a declarat că uciderea liderului suprem al Iranului, Ali Khamenei, ar putea pune capăt conflictului, nu l-ar intensifica; totuși, un oficial american anonim a afirmat că Trump se opune ferm unei astfel de măsuri.
Ascultarea vocilor MAGA și retragerea
Un aspect politic esențial care îl preocupă pe Trump este sprijinul intern. Majoritatea republicanilor din Congres continuă să susțină Israelul, inclusiv prin menținerea livrărilor de arme americane către această țară, iar mulți și-au exprimat sprijinul pentru atacurile Israelului asupra Iranului. Totuși, în cadrul mișcării Make America Great Again (MAGA) se aud voci tot mai critice la adresa acestui sprijin tradițional pentru Israel.
În ultimele zile, unii lideri MAGA au pus la îndoială implicarea SUA în conflictul din Orientul Mijlociu, invocând promisiunea lui Trump de a pune „America pe primul loc”. Jurnalistul pro-Trump Tucker Carlson a publicat o critică dură, afirmând că declarațiile administrației despre neimplicare nu sunt reale și că SUA ar trebui să „renunțe la Israel”. El a sugerat că Netanyahu și guvernul său acționează în moduri care ar putea atrage trupele americane în conflict.
De asemenea, Marjorie Taylor Greene, o susținătoare ferventă a lui Trump, a postat pe rețelele sociale că „orice persoană care își dorește ca SUA să se implice complet în războiul dintre Israel și Iran nu se aliniază cu principiile America First/MAGA”. Această situație creează o vulnerabilitate considerabilă pentru Trump, presându-l să mențină o distanță față de ofensiva Israelului, iar semnele publice sugerează că acesta ar putea răspunde la aceste apeluri.
Concluzie
Dezbaterile din cadrul mișcării MAGA din weekendul trecut au evidențiat tensiunile interne și provocările cu care se confruntă Trump în gestionarea relațiilor internaționale, în special în contextul conflictului din Iran.
Apel pentru încetarea războiului
Într-o postare recentă pe rețelele sociale, un lider a anunțat că se alătură președintelui rus Vladimir Putin în apelul său pentru încetarea conflictului. Aceasta a fost o reacție la tensiunile crescute dintre Iran și Israel, unde liderul a subliniat importanța ajungerii la un acord între cele două națiuni.
Declarațiile privind atacurile
În aceeași declarație, el a afirmat că „SUA nu au avut nimic de-a face cu atacul asupra Iranului”. Aceasta vine în contextul amenințărilor din partea Iranului, care a avertizat că va ataca bazele americane din regiune, în cazul în care Washingtonul va continua să sprijine Israelul în apărarea sa.
Impactul asupra politicii interne
O eventuală escaladare a conflictului care ar putea duce la victime americane ar putea intensifica argumentele izolaționiste promovate de mișcarea MAGA. Aceasta situație ar putea să pună o presiune suplimentară asupra fostului președinte Donald Trump, îndemnându-l să reevalueze poziția sa și să-l convingă pe prim-ministrul israelian Netanyahu să oprească mai repede ofensiva militară.
