Diplomație intensă la Kiev
Această săptămână a început cu o întâlnire simbolică între patru lideri europeni și președintele ucrainean Volodimir Zelenski, desfășurată în Kiev. Aceștia au transmis un mesaj clar către Vladimir Putin: acceptați un armistițiu imediat sau, împreună cu Donald Trump, vă vom impune sancțiuni severe și alte măsuri drastice.
Un joc geopolitic complex
În zilele ce au urmat, s-au desfășurat numeroase negocieri, oferte și contraoferte, într-o săptămână caracterizată printr-o diplomație intensă, care a semănat adesea cu un joc de poker pe scena internațională. Cu toate acestea, până la finalul săptămânii, nu s-a înregistrat niciun armistițiu și nicio sancțiune concretă. În Turcia, au avut loc discuții diverse, dar optimismul cu privire la un rezultat favorabil era limitat, iar perspectiva păcii părea la fel de inexistentă ca în urmă cu o săptămână.
Întâlnirea cu Zelenski
La mijlocul săptămânii, o echipă de jurnaliști europeni, inclusiv un reporter de la publicația britanică The Guardian, a avut ocazia să stea de vorbă cu Zelenski în biroul său din Kiev. Președintele ucrainean a anunțat că va călători în Turcia pentru discuții și l-a provocat pe Putin să i se alăture. Aceasta a reprezentat o creștere semnificativă a mizei, iar Zelenski a fost întrebat dacă se simte ca și cum ar juca poker. Răspunsul său a fost simplu: „Cu mai multe persoane deodată.”
Vizita liderilor europeni
Săptămâna a început promițător pentru Zelenski, care a fost vizitat de o delegație formată din lideri europeni: britanicul Keir Starmer, francezul Emmanuel Macron, noul cancelar german Friedrich Merz și polonezul Donald Tusk. Cei cinci lideri au fost surprinși pe o canapea în timp ce Macron îl contacta pe Donald Trump, care se pare că era încântat de întâlnire, dar nu s-a angajat ferm în privința sancțiunilor dacă Putin nu accepta un armistițiu.
Apel la unitate
În cadrul unei conferințe de presă desfășurate în fața Palatului Mariinski din Kiev, Macron și Starmer au prezentat un apel la unitate, subliniind că toți liderii se află pe aceeași lungime de undă. Aceștia i-au oferit lui Putin un ultimatum, cerându-i să accepte un armistițiu până luni seară. Starmer a declarat cu fermitate: „Dacă întoarce spatele păcii, vom răspunde, colaborând cu președintele Trump și cu toți partenerii noștri, vom intensifica sancțiunile și vom crește ajutorul nostru militar pentru apărarea Ucrainei.”
Reacția lui Putin
Cu mingea în terenul lui Putin, experiența anterioară sugerează că liderul rus nu va reacționa bine la un ultimatum, mai ales după ce a condus o paradă militară grandioasă, marcând a 80-a aniversare a victoriei sovietice în cel de-Al Doilea Război Mondial. Aceasta reprezintă un moment simbolic pentru identitatea naționalistă rusă, utilizat frecvent pentru a justifica invazia Ucrainei. O primă reacție negativă a venit din partea lui Dmitri Medvedev, fost președinte al Rusiei, care a scris pe o rețea socială: „Ei lansează amenințări la adresa Rusiei… Credeți că e inteligent, nu-i așa? Băgați-vă planurile astea de pace în fundurile voastre pangender.”
Astfel, viitorul relațiilor dintre Rusia și Occident rămâne incert, iar tensiunile continuă să crească.
Reacția Moscovei la ultimatumurile occidentale
În ultimele zile, Rusia a oferit o reacție semnificativă, iar aceasta părea să fie transmisă în direct. Jurnaliștii televiziunilor occidentale, care au rămas la Moscova după parada de Ziua Victoriei, au fost convocați la Kremlin pentru o conferință de presă. Aici, președintele Putin era așteptat să răspundă ultimatumului formulat de liderii occidentali Starmer, Macron, Merz și Tusk.
La aproape ora 2 dimineața, Putin a apărut, iar conferința de presă s-a transformat într-o declarație pregătită, aparent redactată chiar de el. Putin a disprețuit ideea că Occidentul ar putea comunica cu el prin intermediul ultimatumurilor și a afirmat, cu o notă de nesinceritate, că Rusia a fost întotdeauna deschisă la armistițiu, însă Ucraina ar fi fost cea care l-a refuzat. În loc de un armistițiu imediat, a propus să înceapă discuțiile, numind chiar o dată și un loc: Istanbul, joi.
Propunerea de negocieri și reacțiile occidentale
Propunerea lui Putin de a purta negocieri a contrazis cerințele liderilor occidentali, care au fost clari la Kiev: un armistițiu trebuia mai întâi să fie stabilit, „fără condiții”, altfel urmau sancțiuni. De asemenea, aceștia au subliniat că Trump susținea acest plan.
Donald Trump a reacționat, punând presiune pe Ucraina printr-o postare pe Truth Social. „Ucraina ar trebui să fie de acord cu acest lucru, IMEDIAT,” a scris el, adăugând: „ÎNTÂLNIȚI-VĂ ACUM!!!” Deși mesajul său avea o notă pozitivă, sugerează că, dacă după întâlnire nu se ajunge la un acord, liderii occidentali vor „acționa în consecință”, nu a fost discursul dur pe care europenii îl așteptau de la Trump.
Provocarea lui Zelenski și răspunsul lui Putin
La scurt timp după aceasta, președintele Ucrainei, Zelenski, a ridicat miza, sugerând organizarea unui summit la nivel înalt. „Așteptăm un armistițiu complet și durabil, începând de mâine,” a declarat el. Cu toate acestea, a adăugat o provocare: „Îl voi aștepta pe Putin în Turcia joi. Personal. Sper că de data aceasta rușii nu vor căuta scuze.” Aceasta a fost o provocare dramatică care a știrbit din inițiativa liderului rus, Putin.
Dacă scopul lui Putin a fost să respingă cererea de încetare a focului cu o ofertă aparent constructivă, Zelenski a reacționat prompt, provocându-l pe liderul de la Kremlin. Zelenski a declarat că nu a acționat în conformitate cu aliații occidentali, afirmând: „Dacă citiți cu atenție, am vorbit atât despre armistițiu, cât și despre o întâlnire.” A fost clar că președintele ucrainean își calibra cuvintele cu grijă pentru a nu-l ofensa pe Trump.
Consecințele unei negocieri delicate
O sursă din domeniul securității ucrainene a descris situația ca un „spectacol de teatru pentru un singur spectator”. Deși acest dans diplomatic poate fi complicat, Zelenski conștientizează riscurile implicate; o abordare greșită, similară cu cea avută la Casa Albă în februarie, ar putea avea consecințe serioase.
Tăcerea Kremlinului în aceste momente tensionate a generat incertitudine pe scena internațională.
Negocieri tensionate între Rusia și Ucraina în contextul unei întâlniri anticipate
Pretentia ca Vladimir Putin să apară în Turcia părea puțin plauzibilă, iar tăcerea prelungită a Kremlinului timp de trei zile a sugerat că liderul rus lua în considerare mai multe opțiuni. În cele din urmă, a trimis o echipă de negociatori la Istanbul, condusă de Vladimir Medinski, un fost ministru al culturii, cunoscut pentru lucrările sale de pseudo-istorie legate de misiunea Occidentului de a distruge Rusia.
Discuții între lideri și întâlniri ratate
Până joi seara, președintele ucrainean Volodimir Zelenski se afla în Ankara, exprimându-și frustrarea că rușii nu se prezentaseră la negocieri. În același timp, Medinski se plângea la Istanbul că ucrainenii nu erau prezenți, iar Putin rămânea rezervat la Kremlin. De asemenea, Donald Trump, aflat în toiul unui turneu în Orientul Mijlociu, sugera o posibilă întâlnire de ultimă oră cu Putin.
Negocieri scurte și rezultate limitate
Vineri, negocierile dintre delegația ucraineană și grupul lui Medinski au avut loc, dar s-au încheiat rapid, în mai puțin de două ore. Aceste discuții au dus la un schimb de prizonieri, însă partea rusă a insitat asupra unor cerințe exagerate, ceea ce a complicat procesul. Marco Rubio, secretarul de Stat american, a catalogat negocierile ca fiind inutile, menționând că acestea erau într-un „blocaj” și subliniind necesitatea unei întâlniri între Trump și Putin pentru a avansa spre o soluționare a conflictului.
Perspective îngrijorătoare pentru un viitor durabil
Pe măsură ce săptămâna se încheia, nu existau semne clare că o pace durabilă era în apropiere, iar discuțiile despre măsurile dure promise de lideri ca Starmer și Macron împotriva Rusiei erau aproape inexistente. Într-o coincidență remarcabilă, Zelenski și alți lideri europeni l-au contactat din nou pe Trump în cadrul unui summit de la Tirana. Starmer a declarat: „Ne aliniem acum îndeaproape răspunsurile și vom continua să facem acest lucru,” într-un mod care părea mai mult o formalitate decât o demonstrație de solidaritate reală în sprijinul Ucrainei.
Îndoieli și strategii în negocieri
În debutul săptămânii, Zelenski a declarat că se simte încrezător, dar precaut, în cadrul acestui joc geopolitic complex. El a afirmat: „În general, sunt o persoană încrezătoare. Totuși, în negocieri trebuie să existe întotdeauna îndoieli… Trebuie să ai reflecții, să poți face un pas înapoi și să te abții de la calea rapidă pe care se află toți ceilalți.”
Problema cu care se confruntă Zelenski – și Europa în ansamblu – este că strategiile de negociere atent elaborate ar putea să nu aibă relevanță dacă Trump decide să nu se implice activ în acest proces, ci să joace după propriile reguli.
