NATO respinge propunerea lui Donald Trump privind cheltuielile pentru apărare
NATO nu va lua în considerare propunerea lui Donald Trump de a crește semnificativ cheltuielile pentru apărare, dar este probabil să accepte o depășire a obiectivului actual, conform declarațiilor oficialilor și analiștilor consultați. Președintele ales al SUA a afirmat marți că statele membre ale alianței ar trebui să aloce 5% din produsul intern brut (PIB) pentru apărare, o sumă considerabil mai mare comparativ cu obiectivul actual de 2%. Niciuna dintre țările NATO, inclusiv Statele Unite, nu atinge în prezent acest prag.
Comentariile lui Trump, făcute în cadrul unei conferințe de presă care a stârnit discuții și pe alte subiecte, subliniază preocupările sale legate de cheltuielile pentru apărare în timpul primului său mandat, inclusiv amenințările de a nu proteja aliații care nu respectă obiectivele stabilite.
Cresterea cheltuielilor pentru apărare
Oficialii din cadrul NATO au recunoscut necesitatea creșterii cheltuielilor pentru apărare, dar au respins cifra de 5%, considerată imposibil de realizat din punct de vedere politic și economic pentru majoritatea membrilor. Aceasta ar presupune investiții suplimentare de sute de miliarde de dolari.
Se preconizează însă că un nou obiectiv va fi stabilit în cadrul unui summit NATO planificat la Haga în iunie, stimulat de temerile legate de o posibilă agresiune rusă împotriva unui stat NATO, dar și de propunerile lui Trump. Una dintre întrebările centrale este care va fi noua țintă și dacă aceasta va fi suficientă pentru a-l mulțumi pe Trump.
Noul obiectiv și dificultățile de implementare
Unii observatori estimează că cei 32 de membri ai NATO ar putea ajunge, în urma unor negocieri, la un obiectiv de aproximativ 3% din PIB. Chiar și așa, acest nivel ar reprezenta o provocare pentru multe dintre state, care în prezent nu respectă obiectivul de 2%, stabilit acum un deceniu.
„Se pare că va exista o schimbare”, a declarat ministrul italian al apărării, Guido Crosetto. „Nu cred că va fi 5%, ceea ce ar fi imposibil pentru aproape toate națiunile din lume în acest moment, dar este clar că nu vom rămâne la cele două procente, pe care deja ne luptăm să le atingem, ci ne vom orienta spre o sumă mai mare.”
Statistici privind cheltuielile pentru apărare
Italia, cu cheltuieli de aproximativ 1,5% din PIB, este printre cele opt țări membre NATO care nu îndeplinesc obiectivul actual. Polonia, vecină cu Ucraina, a cheltuit cel mai mult pentru apărare în raport cu PIB-ul său, atingând 4,12% în anul precedent. Aceasta este urmată de Estonia, cu 3,43%, și Statele Unite, cu 3,38%.
NATO estimează că, în 2024, cheltuielile combinate ale membrilor săi vor ajunge la 1,474 trilioane de dolari, dintre care aproximativ 968 miliarde vor proveni din partea Statelor Unite, iar 507 miliarde din partea țărilor europene și a Canadei. Media globală a cheltuielilor pentru apărare în cadrul NATO este de aproximativ 2,71% din PIB.
Unii oficiali și analiști consideră că sugestia lui Trump de 5% este o propunere inițială menită să deschidă calea unor negocieri ulterioare, anticipând că acesta ar putea fi dispus să se mulțumească cu o sumă mai rezonabilă.
Creșterea cheltuielilor pentru apărare în Europa
În contextul campaniei electorale prezidențiale din Statele Unite de anul trecut, Donald Trump a avansat o propunere de a stabili o țintă de 3% din PIB pentru cheltuielile de apărare, menționând că aceasta ar conduce la o majorare a bugetului de apărare cu aproximativ 30% pentru majoritatea țărilor membre NATO.
Impactul războiului din Ucraina asupra cheltuielilor de apărare
Războiul din Ucraina a avut un impact semnificativ asupra bugetelor de apărare europene, determinând multe țări să își crească cheltuielile în acest domeniu. Totuși, având în vedere restricțiile financiare și caracterul adesea nepopular al cheltuielilor pentru apărare în rândul opiniei publice, guvernele se confruntă cu dificultăți în a găsi resursele necesare pentru a atinge chiar și o țintă de 3% din PIB.
Provocările în realizarea obiectivelor de apărare
Fenella McGerty, expert în economia apărării la un institut de cercetare strategică, a subliniat că, deși recent s-au înregistrat creșteri notabile în cheltuielile pentru apărare, este un proces care va necesita timp pentru a atinge noile obiective. „Chiar dacă Europa ar continua cu o rată de creștere remarcabilă de peste 10% în termeni reali în 2024, ar mai dura aproximativ 10 ani pentru a ajunge la 3% din PIB”, a explicat aceasta.
Nevoia de autonomie europeană în apărare
Multe guverne europene consideră că este esențial ca continentul să își asume o responsabilitate mai mare în materie de apărare și să se bazeze mai puțin pe Statele Unite. Franța și unele state baltice susțin ideea ca Uniunea Europeană să se împrumute în comun pentru a sprijini cheltuielile de apărare. Această discuție ar putea fi influențată de alegerile naționale din Germania, care până acum s-au opus acestei propuneri.
Investiții necesare pentru dezvoltarea capabilităților de apărare
Camille Grand, fost oficial de top al NATO pentru investiții în apărare, a subliniat că pentru a deveni mai autonomi, aliații europeni trebuie să investească mai mult în dezvoltarea unor capabilități esențiale, cum ar fi realimentarea aeriană a avioanelor, transportul militar greu și războiul electronic. „Toate aceste aspecte implică costuri semnificative. Unele dintre ele sunt extrem de costisitoare”, a adăugat Grand.
O abordare strategică în cheltuielile pentru apărare
În opinia sa, mediul de securitate actual sugerează că țările europene ar trebui să aloce aproximativ 3% din PIB pentru apărare. Marie-Agnes Strack-Zimmermann, președintele subcomisiei de apărare a Parlamentului European, a subliniat importanța creșterii acestor cheltuieli, dar a avertizat împotriva fixării pe o cifră arbitrară. „Trebuie să mobilizăm resurse financiare mai mari, dar nu ar trebui să permitem ca influența lui Trump să ne dirijeze deciziile”, a concluzionat aceasta.
