Iluzia unității transatlantice în privința Ucrainei
Timp de aproximativ 30 de ore, s-a menținut iluzia unității transatlantice cu privire la situația din Ucraina. Europa și Ucraina solicitau un acord pentru o încetare a focului necondiționată de 30 de zile, propusă de administrația Trump cu două luni mai devreme. Liderii europeni au afirmat că președintele american Donald Trump a sprijinit personal acest plan, amenințând cu sancțiuni în cazul în care Rusia refuza să semneze până luni. O convorbire telefonică din weekend între Trump și lideri europeni a fost publicată online de la Kiev.
Trimisul special al lui Trump în Ucraina, Keith Kellogg, s-a alăturat apelurilor aliaților SUA pentru respectarea cererii de încetare a focului de către Rusia. Totuși, președintele rus Vladimir Putin a refuzat să recunoască această solicitare, anunțând în schimb discuții directe între Rusia și Ucraina, programate pentru Istanbul, la patru zile distanță. Astfel, unitatea transatlantică a început să se destrame.
Reacțiile lui Trump și Zelenski
Trump a reacționat la propunerea Kremlinului, afirmând pe rețeaua sa socială Truth că Putin nu dorește un armistițiu și a exercitat presiuni asupra președintelui ucrainean Volodimir Zelenski pentru a organiza o întâlnire imediată. Această situație a generat confuzie în rândul aliaților SUA, care celebraseră unitatea lor recentă. În acest context, Zelenski a subliniat angajamentul și curajul său, oferindu-se să organizeze o întâlnire față în față cu Putin, în ciuda acuzațiilor de crime de război aduse acestuia.
Contextul internațional și reacțiile
Deși este posibil ca Moscova și Washingtonul să negocieze în secret pentru a aduce lumea mai aproape de pace, liderii europeni păreau să rămână tăcuți în acest context. În aceeași noapte în care s-a cerut încetarea focului, Rusia a lansat 108 drone, provocând atacuri devastatoare, inclusiv unul care a prins o fetiță de 10 ani sub dărâmături în regiunea Herson.
Semnificația declarației de la Kiev nu consta doar în probabilitatea imediată a unei încetări a luptelor pentru o lună. Liderii europeni erau extrem de sceptici că inițiativa lor va fi acceptată de Moscova. Unii cinici ar putea susține că acest exercițiu a avut rolul de a demonstra Casei Albe că Putin nu era interesat de pace sau de propunerea specifică de încetare a focului dorită de administrația Trump.
Concluzii
Vizita liderilor europeni în Ucraina a adus la lumină nu doar nevoile de pace, ci și o clarificare a poziției lui Putin, care a reușit să ignore cererea europeană și ucraineană fără a o menționa. Această dinamică a crescut încrederea lui Putin, care, până în prezent, nu a fost confruntat cu nicio consecință semnificativă pentru acțiunile sale.
Reticența lui Trump în abordarea conflictului ruso-ucrainean
Recent, s-au ridicat întrebări cu privire la poziția fostului președinte american Donald Trump față de conflictul dintre Rusia și Ucraina. În ciuda „sancțiunilor masive” impuse asupra Rusiei și a ajutoarelor militare sporite trimise Ucrainei, Trump pare să sugereze o susținere pentru negocierile directe, în cazul în care nu se ajunge la un armistițiu.
Propunerea de negocieri directe
Propunerea sa de a organiza negocieri directe la Istanbul, deși nu este o idee nouă, a devenit un element central al poziției sale. Trump a menționat că există posibilitatea unor consecințe dacă discuțiile nu vor avea rezultatele dorite. Totuși, un nou pas a fost adăugat între lipsa de interes a Rusiei pentru pace și escaladarea măsurilor luate de aliații Ucrainei împotriva Moscovei.
Reticența față de Kremlin
Un aspect constant în această perioadă tumultoasă este reticența lui Trump de a acționa în moduri care să-i afecteze relația cu Kremlinul. Rămâne un mister dacă Trump și Putin au avut vreo discuție în perioada dintre vizita oficialilor europeni la Kiev și postarea lui Trump pe rețeaua sa socială. Totuși, se pare că, în fața alegerii între unitatea dorită de aliații săi europeni și menținerea unor relații favorabile cu Putin, Trump a optat pentru a doua variantă.
Complexitatea sancțiunilor
Amenințarea cu sancțiuni, fie ele masive sau nu, reprezintă o sarcină dificilă. Rusia se confruntă deja cu măsuri restrictive severe, iar opțiunile rămase pentru o acțiune eficientă sunt limitate, fără a afecta semnificativ și Occidentul. Problema principală este dacă Europa va decide să acționeze împotriva Rusiei fără sprijinul american, ceea ce ar putea expune disensiunile interne, dar ar putea fi o alegere mai prudentă decât amenințările goale venite de la Kiev.
Întâlnirea de la Istanbul
Eventuala întâlnire de la Istanbul ar putea fi un pas riscant. Relația dintre Putin și Zelenski este profund tensionată; Putin îl vede pe Zelenski ca pe un trădător pro-european, în timp ce Zelenski îl consideră pe Putin responsabil pentru invazia brutală a țării sale. Este puțin probabil ca cei doi lideri să reușească să găsească un teren comun pentru a ajunge la un acord.
Implicarea Statelor Unite
Există posibilitatea ca și Casa Albă, cu secretarul de stat american Marco Rubio prezent în Turcia, să încerce să faciliteze negocierile, având în vedere că Trump se află în regiune. Totuși, Putin nu a acceptat încă invitația de a participa la discuții, ceea ce ar face ca orice acceptare din partea sa să fie percepută ca un gest simbolic de pace. O implicare profundă a Statelor Unite ar putea influența negativ relațiile cu alte state.
Concluzie
O concluzie esențială ce se desprinde din ultimele zile este că Trump nu percepe că Putin ar încerca să câștige timp. Forțele Kremlinului par să se regrupeze, ceea ce complică și mai mult situația.
Avansuri pe linia frontului din estul Ucrainei
Forțele ucrainene continuă să avanseze cu determinare în apropierea orașului Pokrovsk, în estul Ucrainei. Cu toate acestea, termenul limită stabilit pentru weekend a fost depășit, ceea ce a scos în evidență natura efemeră a momentului de unitate și a creat îngrijorări cu privire la reticența Casei Albe de a provoca o reacție din partea lui Putin.
Întâlnirea de la Istanbul și perspectivele de pace
O posibilă întâlnire programată la Istanbul se apropie rapid, având loc în doar trei zile. Totuși, se estimează că aceasta nu va conduce la o pace imediată sau, poate, nici măcar la un armistițiu, ci mai degrabă va genera un fast diplomatic și va accentua animozitatea personală dintre cei doi lideri, care provin din generații complet diferite ale lumii post-sovietice.
În plus, această întâlnire ar putea întârzia procesul de pace, amânând astfel momentul în care Trump va trebui să decidă dacă se va alătura aliaților europeni în impunerea de măsuri împotriva Rusiei, ca răspuns la refuzul acesteia de a accepta un armistițiu.
Deciziile vitale și incertitudinile din Europa și Ucraina
Decizia crucială, care a fost amânată de Trump, pare să fie deja clară. Totuși, modul în care Europa și Ucraina vor face față provocărilor fără sprijin extern rămâne incert.
