Cardinalii Favoriți pentru Succesiunea Papei Francisc
Numele potențialilor succesorii ai papei Francisc, cunoscuți sub denumirea de „papabili”, au fost discutate intens în mass-media, având în vedere deteriorarea sănătății pontifului în ultima perioadă. Alegerea unui nou papă va fi inevitabil influențată de schimbările aduse de Francisc în geografia conclavului cardinalilor electori, care s-a transformat semnificativ în timpul celor 12 ani de pontificat. Această deschidere către zonele periferice, unde catolicismul câștigă din ce în ce mai mult teren, este un aspect important de luat în considerare.
Condiții pentru Afișarea Ca Papă
Contrar credinței populare, cardinalii nu sunt singurii care pot fi aleși pentru a conduce Biserica Catolică. Teoretic, nici măcar nu este necesar să fii preot pentru a fi considerat pentru această poziție. Papa Francisc a decedat luni, la vârsta de 88 de ani, iar conclavul care va alege succesorul său va avea loc între 15 și 20 de zile după vacantarea oficială a scaunului apostolic.
În urma decesului, cardinalii Bisericii Romano-Catolice se vor aduna luna viitoare pentru a alege un nou papă în Capela Sixtină, una dintre cele mai cunoscute clădiri la nivel mondial. Conform tradiției, conclavul se desfășoară la 15-20 de zile după moartea unui pontif, ceea ce înseamnă că nu va începe înainte de 6 mai. Data exactă va fi stabilită de cardinali după funeraliile lui Francisc.
Participarea Cardinalilor la Conclav
Un număr de 135 de cardinali sunt eligibili să participe la votul secret, care poate dura mai multe zile. Fumul alb care iese din hornul Capelei Sixtine va anunța lume întreagă alegerea unui nou papă. Printre cardinalii cu vârste sub 80 de ani se numără și favoriți, dar, conform unor surse, regulile de eligibilitate sunt, cel puțin pe hârtie, mai puțin restrictive.
Biserica Catolică din Franța subliniază că „orice bărbat botezat care îndeplinește condițiile pentru a deveni episcop poate, teoretic, să fie ales papă”. Condițiile stabilite de Biserică sunt simple: trebuie să fii bărbat, botezat, să ai cel puțin 18 ani la momentul alegerii și să obții majoritatea de două treimi din voturile cardinalilor electori. Astfel, nu există un impediment formal pentru ca un laic catolic să fie ales.
Complexitatea Procesului de Alegere
Totuși, realitatea procesului de alegere este mult mai complexă. Aceasta ia în considerare diferitele curente din cadrul Bisericii Catolice și influența cardinalilor care participă la vot. Pentru conclavul din 2025, obținerea a două treimi din voturi înseamnă minim 90 din cele 135 de voturi exprimate în Capela Sixtină. Aceasta restrânge, în practică, alegerea la cardinalii care votează și discută între ei.
Biserica Catolică din Franța menționează că, de secole, papii sunt aleși din rândul cardinalilor electori, adică bărbați cu vârsta de peste 18 ani și sub 80 de ani, care sunt deja membri ai Colegiului Cardinalilor.
Lista „Papabililor”
În acest context, interesul pentru cine ar putea deveni noul lider al Bisericii Catolice continuă să crească, iar speculațiile privind „papabilii” rămân un subiect de discuție fervent în rândul credincioșilor și observatorilor internaționali.
Cardinalii „papabili” în perspectiva viitorului Bisericii Catolice
Conform informațiilor furnizate de agenția italiană de presă ANSA, lista principalilor candidați pentru funcția de papă include nume proeminente din rândul ierarhiei catolice. Printre aceștia se numără Pietro Parolin, secretarul de stat al Vaticanului, arhiepiscopul de Bologna și președintele conferinței episcopilor italieni, Matteo Zuppi, precum și patriarhul Ierusalimului, Pierbattista Pizzaballa. Alți candidați notabili sunt Peter Erdo din Ungaria, Jean-Marc Aveline din Franța, Willem J. Eijk din Olanda, Luis Tagle din Filipine, Fridolin Ambongo Besungu din Congo și Leonardo Ulrich Steiner din Brazilia.
Acest ultim nume reprezintă America Latină, regiune care l-a dat lumii pe Papa Francisc, primul papă argentinian din istorie. La conclavul care va decide următorul lider al Bisericii Catolice vor participa 135 de cardinali, dintre care 108 au fost numiți de Papa Francisc, 22 de Benedict al XVI-lea și 5 de Ioan Paul al II-lea. Este demn de menționat că printre cardinalii numiți de Francisc se află și Gerhard Ludwig Mueller, unul dintre criticii săi cei mai vocali.
Schimbările din colegiul cardinalilor
În perioada pontificatului lui Francisc, colegiul cardinalilor a cunoscut o transformare semnificativă, devenind mai puțin eurocentric. Influența și numărul cardinalilor italieni și occidentali au scăzut considerabil, pe măsură ce Vaticanul a început să se concentreze asupra frontierelor lumii catolice. Aceste zone sunt esențiale pentru acțiuni misionare și pentru formarea de noi comunități catolice în expansiune.
În prezent, aproximativ 59 de cardinali provin din Europa, dintre care 19 sunt din Italia, 37 din Americi (16 din America de Nord, 4 din America Centrală și 17 din America de Sud), 20 din Asia, 16 din Africa și 3 din Oceania. Această diversitate reflectă o nouă direcție pentru Biserica Catolică, care își propune să se adapteze la provocările și realitățile contemporane.
