Dispariția misterioasă a comandantului Crabb
Comandantul Lionel „Buster” Crabb, un scafandru din Marina Regală a Marii Britanii, a dispărut în condiții suspecte în 1956, în timpul vizitei liderului sovietic Nikita Hrușciov în Regatul Unit. Detalii despre misiunea sa secretă neoficială au început să iasă la suprafață abia după 50 de ani, într-o perioadă în care tensiunile din Războiul Rece erau extrem de ridicate.
Explicațiile oficiale și controversele
În momentul dispariției, oficialii britanici au declarat că Crabb a suferit un accident în timp ce testa echipamente subacvatice în Stokes Bay, sugerând că acesta s-ar fi înecat. Totuși, această versiune a fost contestată după ce au apărut acuzații de spionaj. Sovieticii au afirmat că au observat un scafandru militar în apropierea navei Ordjonikidze, cu care Hrușciov a sosit în Marea Britanie, alături de premierul Nikolai Bulganin, în aprilie 1956. Incidentul s-a petrecut în portul Portsmouth.
Prim-ministrul britanic de atunci, Anthony Eden, a afirmat că „nu ar fi în interesul public ca circumstanțele în care comandantul Crabb se presupune că ar fi murit să fie dezvăluite”, ceea ce a amplificat suspiciunile că scafandrul ar fi fost implicat într-o misiune de spionaj.
Descoperirea cadavrului
La 14 luni după dispariția sa, un cadavru care nu avea mâini și cap, îmbrăcat în costum de scafandru, a fost descoperit de un pescar în portul Chichester, în apropiere de Portsmouth. Dificultățile de identificare, cauzate de lipsa amprentelor și a dinților, au dus la o anchetă care a concluzionat că acesta era, într-adevăr, corpul lui Crabb.
Impactul asupra relațiilor internaționale
Întregul incident a fost un scandal major pentru Anthony Eden, afectând drastic șansele de a construi relații prietenoase cu Uniunea Sovietică post-stalinistă. La momentul dispariției, Crabb era deja cunoscut pentru realizările sale subacvatice remarcabile, având o reputație solidă ca expert în dezamorsarea bombelor subacvatice.
Un spion legendar
Crabb, ale cărui abilități i-au adus porecla de „Buster”, în onoarea înotătorului olimpic și actorului Buster Crabbe, a fost decorat pentru faptele sale curajoase din timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Se spune că a îndepărtat mine italiene atașate de navele de război britanice din Malta. De asemenea, se presupune că a fost o sursă de inspirație pentru autorul Ian Fleming, care a creat personajul James Bond bazându-se pe aventurile scafandrului britanic.
Pe lângă implicarea sa în operațiuni secrete pentru MI6, Crabb era cunoscut și pentru pasiunea sa pentru jocurile de noroc, băuturi alcoolice și pentru un stil de viață extravagant, inclusiv dragostea pentru femei, mașini rapide și gadgeturi de spionaj.
Incidentul scafandrului britanic și misterul din 1956
Când dosarele referitoare la incident au fost desecretizate în 2006, s-a descoperit că serviciile de securitate britanice intenționau să profite de vizita lui Hrușciov pentru a aduna informații despre adversarii lor din Războiul Rece. Existau sugestii că ar fi fost montate microfoane ascunse în hotelul Claridge’s, unde liderii sovietici urmau să se cazeze în timpul vizitei oficiale.
Deși premierul britanic a refuzat să utilizeze astfel de tactici, MI6 l-a recrutat pe scafandrul Crabb pentru a participa la o misiune neoficială, având ca obiectiv investigarea vasului Ordjonikidze. Scopul exact al misiunii rămâne, și astăzi, un subiect de speculație, însă fostul ofițer MI5, Peter Wright, a menționat în cartea sa că Crabb fusese trimis să examineze și să fotografieze designul sofisticat al elicei navei.
Ultimul om care l-a văzut pe Crabb în viață a fost un coleg din Marina Regală, ale cărui date au fost șterse din documente, care l-a asistat să își verifice și să își pună echipamentul de scafandru. După ce a înotat spre nava sovietică, Crabb a dispărut fără urmă.
Marina Regală nu a întreprins nicio acțiune pentru a-l căuta pe scafandru, temându-se că orice alertă ar putea atrage atenția echipajului navei Ordjonikidze, iar oficialii nu doreau să fie implicați într-o misiune eșuată despre care nu aveau cunoștință. Serviciile de informații au speculat că Crabb a fost capturat sau ucis de sovietici sau că a avut un accident în timpul misiunii.
Înregistrările discuțiilor la cel mai înalt nivel din guvernul Regatului Unit arată panica oficialilor britanici, care se temeau că descoperirea trupului lui Crabb ar putea fi folosită de sovietici în scopuri propagandistice.
Consecințele incidentului
Cruiserul Ordjonikidze se afla în portul Portsmouth în momentul în care a avut loc incidentul, ceea ce a distrus orice șansă pentru Marea Britanie de a dezvolta relații prietenoase cu Uniunea Sovietică post-stalinistă. Deși unele documente secrete au fost publicate, misterul din acea zi din 1956 rămâne nerezolvat.
În 1990, fostul agent al serviciilor de informații navale din URSS, Iosif Țverkin, a susținut că un lunetist sovietic l-a observat pe Crabb în apă și l-a împușcat. În 2007, un fost scafandru militar rus, Eduard Kolțov, a declarat că el i-a tăiat gâtul lui Crabb într-o altercație subacvatică, după ce l-a surprins în timp ce atașa o mină de nava Ordjonikidze.
A apărut chiar și ipoteza că Crabb ar fi dezertat, având în vedere că acesta era apropiat al istoricului de artă britanic Anthony Blunt, care s-a dovedit a fi spion pentru URSS. Nicholas Elliott, un fost agent MI6 despre care s-a afirmat că ar fi fost implicat în ultima misiune a lui Crabb, a sugerat că scafandrul de 47 de ani ar fi putut muri din cauza unei crize hiperoxice sau a unui atac de cord în timpul misiunii sale.
Incidentul scufundării și documentele secrete
Deși o parte din documentele confidențiale referitoare la incidentul scufundării au fost făcute publice, o mare parte dintre acestea rămân în continuare sub anonimat. Aceste informații sensibile nu vor putea fi divulgate decât începând cu anul 2057. Atunci, se estimează că ultimele detalii despre soarta lui Crabb ar putea fi în sfârșit dezvăluite.
