Proteste masive în Turcia după arestarea lui Ekrem Imamoglu
Zeci de mii de protestatari au ieșit în stradă, duminică noapte, în întreaga Turcie, ca reacție la arestarea oficială a lui Ekrem Imamoglu, principalul competitor al președintelui Recep Tayyip Erdogan, acuzat de corupție. Această arestare a generat cele mai severe manifestații din ultimul deceniu, protestatarii fiind dispersați cu gaze lacrimogene, gloanțe de cauciuc și tunuri cu apă.
Contextul arestării lui Imamoglu
Ekrem Imamoglu, primarul Istanbulului, urma să fie desemnat candidatul Partidului Republican al Poporului (CHP) pentru alegerile prezidențiale din 2028, într-un vot planificat duminică. Imamoglu a declarat că acuzațiile aduse împotriva sa au motivații politice, afirmând: „Nu voi ceda niciodată”, mesaj postat pe rețelele sociale înainte de a fi plasat în arest preventiv.
Președintele Erdogan a condamnat manifestațiile, acuzând CHP că intenționează să „perturbe pacea și să polarizeze națiunea”.
Reacția publicului și amploarea protestelor
Mulțimi de oameni s-au adunat în fața primăriei din Istanbul, pentru a cincea seară consecutiv, fluturând steaguri turcești și scandând împotriva autorităților. Forțele de ordine au răspuns utilizând tunuri cu apă și spray cu piper. Dilek Kaya Imamoglu, soția lui Ekrem Imamoglu, a vorbit mulțimii, subliniind că „nedreptatea” suferită de soțul ei „rezonasează cu fiecare conștiință”.
Protestele declanșate de arestarea lui Imamoglu sunt cele mai extinse din Turcia de la manifestațiile din 2013 din Parcul Gezi, care au început în Istanbul ca reacție la demolarea unui parc local. Mitinguri au avut loc în cel puțin 55 din cele 81 de provincii ale Turciei, conform unui bilanț realizat de agențiile de presă.
Arestarea și acuzațiile împotriva lui Imamoglu
Ekrem Imamoglu a fost reținut miercuri, alături de alte peste 100 de persoane, inclusiv politicieni, jurnaliști și oameni de afaceri. Duminică, el a fost oficial arestat și acuzat de „înființarea și conducerea unei organizații criminale, luare de mită, extorcare, înregistrare ilegală a datelor personale și trucarea unei licitații”. A fost plasat în arest preventiv în așteptarea procesului, fiind transferat într-o închisoare din Silivri. Ministerul de Interne al Turciei a anunțat și suspendarea lui din funcția de primar.
În mesajele sale, Imamoglu a criticat arestarea, considerând-o o „pată neagră pe democrația noastră” și a îndemnat cetățenii să participe la proteste și la votul programat. El a evidențiat că alegătorii au demonstrat că Turcia s-a „săturat” de conducerea lui Erdogan.
Implicațiile politice ale arestării
Imamoglu a fost singurul candidat pentru desemnarea candidaturii prezidențiale a CHP. Deși arestarea sa nu împiedică o eventuală candidatură, o condamnare pentru acuzațiile formulate ar putea să-l excludă din competiția electorală. În contextul actual, 15 milioane de oameni au participat la vot, demonstrând un interes crescut pentru evenimentele politice din Turcia.
15 milioane de persoane au votat duminică
Aproximativ 15 milioane de cetățeni au participat la vot duminică. Conform partidului CHP, în jur de 1,6 milioane dintre voturi au fost exprimate de membrii săi, în timp ce restul au venit din partea susținătorilor care au votat în urne separate pentru a-și manifesta solidaritatea față de Imamoglu. Aceste date nu au putut fi confirmate din surse independente.
Imagini din timpul votului
Soția lui Imamoglu a distribuit pe platforma X fotografii în timp ce vota, încurajând întreaga națiune să participe la scrutin pentru „democrație, justiție și viitor”. Imamoglu, un politician aflat în detenție, este considerat unul dintre cei mai puternici adversari ai lui Erdogan, care deține puterea în Turcia de 22 de ani, atât ca prim-ministru, cât și ca președinte. Totuși, Erdogan nu va putea candida din nou în 2028 din cauza limitelor de mandat, decât în cazul unei modificări a Constituției.
Critici la adresa sistemului judiciar
Ministerul Justiției a criticat asocierile care îl leagă pe Erdogan de arestările recente și a subliniat importanța independenței sistemului judiciar. Duminică, departamentul Global Government Affairs de pe platforma X a anunțat că se opune unor ordine judiciare emise de autoritatea de reglementare a comunicațiilor din Turcia, care au dus la blocarea a peste 700 de conturi, inclusiv ale unor politicieni și jurnaliști turci.
Retragerea diplomei lui Imamoglu
În altă ordine de idei, Universitatea din Istanbul a anunțat marți că va retrage diploma lui Imamoglu din cauza unor presupuse nereguli. Dacă această decizie va rămâne în vigoare, ar putea contesta eligibilitatea sa de a candida pentru funcția de președinte, având în vedere că Constituția Turciei stipulează că președinții trebuie să fi absolvit studii superioare. Avocații lui Imamoglu au anunțat că vor contesta decizia la Curtea Constituțională și la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, iar Consiliul Electoral Suprem va decide dacă Imamoglu este calificat pentru candidatură.
Acuzatii și proteste în masă
Procurorii intenționează, de asemenea, să-l acuze pe Imamoglu de „sprijinirea unei organizații teroriste armate”, însă instanța turcă a declarat că, în prezent, acest lucru nu este necesar. De la reținerea lui Imamoglu, mii de oameni au ieșit pe străzile din întreaga țară în proteste majoritar pașnice, iar autoritățile turce au raportat peste 700 de arestări.
Vocea protestatarilor
O tânără îmbrăcată în negru și purtând o mască, aflată în fața biroului primarului, a declarat pentru BBC că nu protestează din motive politice, ci pentru a apăra democrația. „Sunt aici pentru dreptate, sunt aici pentru libertate. Suntem oameni liberi, iar poporul turc nu poate accepta asta. Este împotriva comportamentului și culturii noastre”, a afirmat ea.
O altă femeie, care și-a adus fiul de 11 ani la proteste, a explicat că dorește să-l implice în aceste evenimente deoarece este îngrijorată de viitorul lui. „Devine din ce în ce mai greu să trăiești în Turcia zi de zi. Nu ne putem controla viața, nu putem alege pe cine vrem și nu există justiție reală aici”, a adăugat ea.
