Umilință pentru mercenarii români în Republica Democrată Congo
Aproape 300 de mercenari români, angajați pentru a lupta alături de armata din Republica Democrată Congo, au trăit o săptămână umilitoare, conform relatărilor. Predarea lor în urma unui atac al rebelilor asupra orașului Goma din estul țării a dus la distrugerea visurilor celor care s-au înrolat cu speranța de a câștiga sume considerabile de bani.
Conform unor contracte vizionate, acești soldați erau plătiți cu aproximativ 5.000 de dolari pe lună, în contrast cu recruții militari obișnuiți, care primesc în jur de 100 de dolari sau, în unele cazuri, nu primesc nimic. Românii au fost angajați cu scopul de a ajuta armata congoleză în lupta împotriva rebelilor M23, care beneficiază de suport din partea Rwanda, susținând că acționează pentru a proteja drepturile minorității etnice Tutsi din țară.
Retragerea din Goma
Când ofensiva asupra orașului Goma a debutat duminică seara, mercenarii români au fost nevoiți să se refugieze într-o bază de menținere a păcii a ONU. Constantin Timofti, coordonator al grupului, a declarat că „armata națională a renunțat la luptă și am fost nevoiți să ne retragem”.
Reprezentantul Ministerului de Externe al României a menționat că negocierile au fost „complexe”, iar rebelii M23 au predat mercenarii români, caracterizându-i ca fiind angajați privați ai guvernului congolez, aflați într-o misiune de instruire a armatei. Goma este situată la granița cu Rwanda, iar mercenarii au fost surprinși de jurnaliști în timp ce treceau frontiera, unde au fost supuși perchezițiilor corporale și altor verificări.
Confruntarea cu rebelii M23
Înainte de a traversa granița, o înregistrare telefonică îl arată pe comandantul M23, Willy Ngoma, certându-l pe unul dintre români în limba franceză, cerându-i să stea la pământ și să-și pună mâinile pe cap. Ngoma a menționat disparitatea salarială, afirmând: „Te-au recrutat cu un salariu de 8.000 de dolari pe lună, mănânci bine”, subliniind diferențele față de salariile recrutului armatei congoleze.
În ciuda afirmației lui Ngoma, sursele arată că informațiile despre remunerare nu sunt exact verificate. Un fost mercenar român a declarat că „remunerația strict confidențială” pentru personalul superior începe de la 5.000 de dolari pe lună, cu o reducere la 3.000 de dolari în perioadele de concediu. Contractul stipula o „perioadă nedeterminată” de serviciu, cu o pauză de o lună după fiecare trei luni de desfășurare.
Investigarea Asociației RALF
Un reporter a investigat Asociația RALF în capitala României, București, menționată de experți ONU ca fiind o întreprindere românească formată din foști membri ai Legiunii Străine Franceze. Aceasta este condusă de Horațiu Potra, un român care se prezintă ca instructor militar.
Prezența mercenarilor în RD Congo
În luna iunie, în timpul unei vizite la Goma, un reporter BBC a observat mercenari la diverse puncte de control din oraș, care colaborau strâns cu armata locală. În ultimii trei ani, au existat mai multe rapoarte care indicau prezența acestor mercenari, conducând trupele congoleze în vehicule militare.
Instruirea trupelor congoleze
Horațiu Potra a jucat un rol esențial în instruirea forțelor armate din Republica Democrată Congo. Fiston Mahamba, co-fondator al grupului de dezinformare Check Congo, a menționat că, la sosirea lor, toată lumea se referea la acești mercenari ca „ruși”. Mahamba a sugerat o legătură între aceștia și grupul de mercenari Wagner, cunoscut pentru activitățile sale în diverse țări africane.
Asociația RALF, asociată cu mercenarii, ar putea opera în întreaga Africă, având contracte ce includ locații precum Burkina Faso, RD Congo, Coasta de Fildeș, Niger, Senegal, Sierra Leone, Gambia și Guineea.
Contractorii privați și implicarea lor
Experții ONU au declarat că, în 2022, două companii militare private au fost angajate pentru a sprijini forțele congoleze, după ce gruparea M23 a început să recâștige teritorii în Kivu de Nord. Această provincie a fost marcată de instabilitate timp de decenii, cu numeroase miliții care operează pentru a profita de resursele minerale, precum aurul și coltanul, esențiale pentru producția de baterii pentru vehicule electrice și telefoane mobile.
Prima companie angajată a fost Agemira RDC, condusă de Olivier Bazin, un cetățean franco-congolez, care a recrutat cetățeni din diverse țări, inclusiv bulgari, belaruși, georgieni, algerieni, francezi și congolezi. Aceștia au fost însărcinați cu modernizarea forțelor aeriene ale RD Congo și asigurarea securității strategice a aerodromurilor.
Un al doilea contract a fost semnat între Congo Protection, reprezentată de Thierry Kongolo, și Asociația RALF, care avea expertiză în managementul securității. Aceasta urma să ofere pregătire militară trupelor congoleze printr-un contingent de 300 de instructori, printre care mulți erau români.
Controversa Horațiu Potra
Horațiu Potra a fost activ în misiunea din RD Congo până în urmă cu câteva luni, când s-a întors în România, fiind implicat ulterior într-o controversă legată de alegerile prezidențiale anulate. A fost arestat în decembrie și a negat acuzațiile conform cărora ar fi asigurat securitatea candidatului pro-rus de extremă dreaptă, Călin Georgescu. Începând din octombrie, el a refuzat să răspundă solicitărilor din partea reporterilor.
Un fost mercenar, care a dorit să rămână anonim, a declarat că a demisionat din cauza nemulțumirii față de modul în care funcționa Asociația RALF.
Românii în provincia Kivu de Nord: condiții dificile și riscuri mari
Un fost contractor militar român a declarat că echipa română a avut un impact semnificativ pe teren în provincia Kivu de Nord, menționând că doar un număr redus dintre ei au acționat ca formatori. „Am lucrat în schimburi lungi, care ajungeau până la 12 ore, asigurându-ne de securitatea unor poziții strategice din afara orașului Goma”, a explicat acesta.
El a subliniat că remunerația nu compensa riscurile pe care le asumau contractorii militari, adăugând că misiunile erau adesea dezorganizate și că condițiile de muncă erau precare. „Românii ar trebui să evite să meargă acolo din cauza pericolelor”, a afirmat el, criticând lipsa unor verificări corespunzătoare ale antecedentelor recrutilor, menționând că unii dintre aceștia nu aveau pregătire militară, un exemplu fiind un fost coleg care era pompier.
Contextul conflictului din Republica Democrată Congo
Guvernul Republicii Democrate Congo nu a oferit un răspuns la solicitările de a clarifica dacă s-au realizat verificări ale antecedentelor sau despre diferențele salariale între contractorii privați și forțele armate congoleze.
Familia lui Vasile Badea, unul dintre cei doi români decedați în februarie anul trecut, a declarat că el era ofițer de poliție. La vârsta de 46 de ani, Badea își luase un an de concediu din poliție pentru a accepta un rol în RD Congo, motivat de salariul atractiv, necesar pentru a-și plăti un apartament pe care recent îl achiziționase.
Recrutarea românilor pentru misiuni internaționale
Mulți români au fost atrași de oportunitatea unor locuri de muncă bine plătite. Un recrutor a menționat: „Am întâlnit un bărbat în București, în octombrie, care căuta mai mulți recruți pentru Goma. Avea pregătire militară și experiență în misiuni NATO”. Acesta a evidențiat eforturile de a găsi 800 de oameni care să fie pregătiți mental și fizic pentru misiune.
Recrutorul a explicat că nu colaborează cu Asociația RALF, dar a refuzat să dezvăluie la ce unitate lucrează, subliniind că recruții vor fi plasați în funcție de pregătirea lor, câștigând între 400 și 550 de dolari pe zi. El a subliniat că procesul de recrutare este confidențial și că astfel de oferte nu sunt promovate public, fiind utilizate rețele precum WhatsApp pentru comunicare.
Disparități salariale în rândul soldaților congolezi
În contrast cu veniturile contractorilor, soldații congolezi primesc aproximativ 100 de dolari pe lună, iar unii dintre ei au raportat întârzieri sau neplata salariilor. Un soldat a exprimat nemulțumirea față de strategia armatei, spunând: „Plata este nedreaptă. Noi suntem cei trimiși primii în linia frontului, în timp ce mercenarii vin doar ca întăriri.”
Prăbușirea orașului Goma și strategia de apărare a RD Congo
Prăbușirea rapidă a orașului Goma scoate în evidență slăbiciunile strategiei de apărare a Republicii Democrate Congo (RD Congo). Observatorii subliniază că suprapunerile forțelor și liniile de comandă neclare au favorizat în mod direct gruparea M23.
Colaborarea forțelor armate congoleze
Richard Moncrief, director de proiect al International Crisis Group pentru regiunea Marilor Lacuri, a evidențiat complexitatea situației. Armata congoleză colaborează nu doar cu mercenari, ci și cu trupe din Comunitatea de Dezvoltare a Africii de Sud (SADC), o miliție locală numită Wazalendo și soldați din Burundi.
„Această situație creează dificultăți în planificarea acțiunilor militare, deoarece lanțul de comandă și responsabilitatea sunt extrem de confuze”, a declarat Moncrief.
Necesitatea unei coerențe în eforturile armate
El a subliniat importanța îmbunătățirii coerenței în eforturile armate din Kivu de Nord. Aceasta ar putea implica, probabil, o reducere a numărului de grupuri armate sau actori înarmați activi în zonă.
Reflecții ale unui fost mercenar
Un fost mercenar și-a exprimat nemulțumirea cu privire la soarta colegilor săi români, afirmând că „o comandă slabă duce inevitabil la eșec”. Aceste observații sugerează că lipsa unei structuri de comandă eficiente contribuie semnificativ la instabilitatea din regiune.
