Intensificarea activităților militare în Arctica
Rusia și China și-au crescut semnificativ prezența militară în Arctica, în timp ce statele membre NATO din regiune raportează o serie de acte de sabotaj pe liniile energetice și de comunicații. În acest context, pretențiile Statelor Unite asupra Groenlandei au fost reînnodate recent de către Președintele Donald Trump. De asemenea, conflictul din Ucraina a evidențiat importanța dronelor, care pot oferi informații esențiale și capabilități de atac pe câmpul de luptă.
Vulnerabilitățile Alianței Nord-Atlantice
În 2023, Mads Petersen, fondatorul startup-ului Arctic Unmanned din Groenlanda, a testat o dronă mică în condiții extreme, la temperaturi de minus 43 de grade Celsius, aflându-se într-o mașină pentru a se încălzi. Acesta a constatat că bateria dronei a cedat rapid, rezistând doar trei minute. Provocările legate de temperaturile extreme sunt o preocupare constantă pentru guvernele din regiunile nordice, având în vedere interesul geopolitic tot mai crescut pentru Arctica.
Într-un document strategic publicat în luna iulie, Statele Unite au subliniat importanța Arctica pentru apărarea națională și pentru sistemele de avertizare timpurie împotriva atacurilor nucleare, anunțând o concentrare pe tehnologia fără echipaj pentru a contracara cooperarea dintre China și Rusia. De exemplu, avioanele rusești și chineze au efectuat zboruri comune în apropierea coastei Alaskăi, iar navele de patrulare au navigat împreună prin strâmtoarea Bering.
Provocările tehnologiei dronelor în condiții extreme
Dronele utilizate în aceste regiuni, fie că sunt multicoptere sau cu aripi fixe, întâmpină dificultăți semnificative. Doar modelele de mari dimensiuni, cu rază lungă de acțiune, dispun de suficientă putere pentru a utiliza sisteme antigivrare, așa cum sunt cele folosite în aviație. Condițiile meteorologice severe, cum ar fi frigul, ceața, ploaia sau zăpada, pot provoca defecțiuni sau accidente.
Avansul Rusiei în domeniul dronelor
Pe fondul creșterii cheltuielilor militare, un sondaj realizat de Reuters în rândul companiilor din nordul Europei și a ministerelor de apărare arată că există o urgență crescândă în rândul statelor NATO de a dezvolta sau achiziționa drone capabile să funcționeze în condiții severe de frig. Generalul maior Lars Lervik, șeful Armatei Norvegiene, a declarat că este esențial ca statele occidentale să țină pasul cu experiența acumulată de Rusia și Ucraina în domeniul tehnologiei drone.
Rusia, care a început să-și construiască flota de drone în Arctica încă din 2014, a obținut un avantaj timpuriu în competiția pentru controlul Rutei Mării Nordului, un coridor strategic între Europa și Asia. Zala Aero, parte a Grupului Kalashnikov, dezvoltă deja drone adaptate pentru condiții extreme arctice, iar drona de luptă S-70 Okhotnik, cu rază lungă de acțiune, este capabilă să opereze la temperaturi de minus 12 grade Celsius și urmează să fie desfășurată în această regiune.
Se conturează astfel un viitor în care Rusia nu va dispune doar de drone de supraveghere, ci și de capabilități avansate de atac, ceea ce complică și mai mult situația geopolitică din Arctica.
Creșterea tensiunilor în Arctica
Recent, au fost exprimate îngrijorări cu privire la prezența militară în Arctica, atât din partea forțelor neînarmate, cât și a sistemelor potențial armate care patrulează constant aceste zone. Rogers a subliniat că NATO a întârziat în formularea unui răspuns coerent la aceste provocări. Într-o declarație, NATO a afirmat că a întărit prezența sa în Arctica și a înființat un nou Comandament pentru a asigura siguranța liniilor maritime din Atlantic.
Administrația anterioară a Statelor Unite nu a oferit comentarii în legătură cu aceste afirmații, dar a reiterat printr-un e-mail că SUA vor continua să prioritizeze securitatea în emisfera vestică și să-și mențină prezența în Arctica.
Investiții în tehnologie de supraveghere
Statele Unite au investit semnificativ în drone cu rază lungă de acțiune pentru a monitoriza și a colecta informații în timp real din Arctica, o regiune vastă unde acoperirea radarului și a satelitului este limitată. Aceste drone pot opera la altitudini reduse pentru supraveghere, dar se confruntă cu riscuri de înghețare, în special între temperaturile de 8 grade și -10 grade Celsius, conform piloților și experților. Un strat subțire de gheață se formează pe elice și aripi, afectând aerodinamica acestora.
Opțiuni alternative: drone kamikaze
Printre soluțiile discutate se numără și achiziția de drone ieftine cu caracteristici kamikaze, anunțată de Departamentul Apărării al SUA. Această inițiativă face parte dintr-un program început în 2023, care se va concentra pe regiunea Indo-Pacific. Deși nu s-a oferit un răspuns clar în privința riscurilor de poluare a Arcticii cu resturi de drone, Gregory Falco, șeful Aerospace Adversary Lab, a menționat că uneori poate fi mai rentabil să construiești drone ieftine, fără a te preocupa de pierderile suferite.
Ministerul Climei din Norvegia a subliniat că pierderea dronelor în Arctica ar putea avea un impact negativ asupra unei regiuni considerate „deosebit de vulnerabilă”. În acest context, a interzis majoritatea utilizării dronelor în mare parte din arhipelagul Svalbard.
Impactul asupra mediului și costurile dronelor
Ministerul Apărării din Suedia a adus în discuție impactul distructiv al conflictelor asupra mediului, afirmând că o apărare credibilă, care descurajează conflictele, este mai benefică pentru mediu decât confruntarea directă. Costurile dronelor variază semnificativ: cele mai ieftine modele pentru recunoaștere tactică variază între 3.000 și 35.000 de dolari, în timp ce dronele mai mari și mai complexe pot costa până la 200 de milioane de dolari fiecare.
Deși multe dintre dronele mai ieftine pot fi achiziționate de pe piața liberă, conflictul din Ucraina a evidențiat limitele acestora. În acest context, statele membre NATO caută să testeze aceste tehnologii în Arctica, conform expertului în drone, Rogers, care acționează și ca consilier politic al alianței.
Pregătirile țărilor din regiune
În nordul Europei, Finlanda, recent devenită membru NATO, se află în centrul discuțiilor privind strategia de securitate în Arctica, subliniind importanța unei colaborări eficiente între statele cu interese în această regiune. Cu toate acestea, provocările persistă, iar răspunsurile strategice vor continua să fie un subiect de dezbatere intensă.
Utilizarea dronelor pentru securizarea graniței cu Rusia
Lancează un nou program de securitate prin utilizarea dronelor, destinat patrulării graniței cu Rusia, parte a unui plan mai amplu denumit „zid de drone”, menit să protejeze flancul nord-estic al NATO. Finlanda a adăugat în 2023 un număr de 2.000 de drone mici la flota sa militară, care include aproximativ 250 de drone mai vechi. Aceste drone, fabricate de compania franceză Parrot, sunt capabile să zboare la temperaturi de până la minus 36 de grade Celsius și au fost deja utilizate în exercițiile de iarnă desfășurate în nord, conform informațiilor furnizate de armata finlandeză.
Planuri de achiziție în alte țări
Alte națiuni din regiune își fac planuri pentru achiziționarea de drone rezistente la condiții meteorologice extrem de reci, alocând bugete de zeci sau chiar sute de milioane de dolari. De exemplu, Comandamentul Arctic Comun al Danemarcei, responsabil cu securitatea în Groenlanda și zonele înconjurătoare, nu dispune în prezent de drone. Anul trecut, Copenhaga a rezervat 2,7 miliarde de coroane daneze (aproximativ 381 de milioane de dolari) pentru achiziția a două modele de drone cu rază lungă de acțiune destinate operării în Arctica. Recent, Danemarca a anunțat intenția de a cumpăra alte două drone și a alocat, de asemenea, 60 de milioane de coroane pentru modele mai mici, fără a oferi însă detalii suplimentare.
Canada, la rândul său, a anunțat achiziția a 24 de drone de dimensiuni medii, capabile să funcționeze în condiții de iarnă, și a 40 de drone mici pentru marina sa. În prezent, Forțele Armate Canadiene operează aproximativ 150 de drone de dimensiuni mici și mijlocii, mai vechi.
Norvegia, responsabilă cu monitorizarea NATO pe o vastă zonă de 2 milioane de kilometri pătrați din Atlanticul de Nord, unde își desfășoară activitatea submarinele nucleare rusești, a anunțat că va investi în drone de supraveghere cu rază lungă de acțiune pentru o nouă bază arctică. De asemenea, Norvegia planifică achiziția de drone rezistente la intemperii, cu un buget estimat între 25 și 40 de milioane de dolari, conform planului său de achiziții pentru perioada 2023-2030. Ministerul Apărării a refuzat să ofere alte comentarii pe marginea subiectului.
Suedia a declarat că intenționează să își extindă capacitățile în zonă ca parte a unei creșteri semnificative a cheltuielilor pentru apărare, fără a oferi detalii suplimentare.
Impactul tehnologiei drone în conflictul modern
„Războiul va deveni mult mai rapid în viitor”, a declarat un expert în domeniu, subliniind importanța dronelor în obținerea rapidă a informațiilor esențiale pe câmpul de luptă. „Dronele oferă posibilitatea de a înțelege situația mult mai repede, într-un moment în care timpii de reacție vor conta în nanosecunde.”
Inovații și tendințe în industrie
Modelul de drone rezistente la intemperii achiziționat de Finlanda poate fi cumpărat pe piața liberă pentru aproximativ 9.000 de dolari. Acesta a fost proiectat inițial pentru armata Statelor Unite și este fabricat în SUA de Parrot SA, o companie deținută în majoritate de CEO-ul Henri Seydoux. Conform informațiilor disponibile, Parrot a vândut modele în 19 țări, inclusiv în Suedia și Norvegia, dar nu a oferit comentarii suplimentare.
În plus, guvernele și companiile aerospațiale mari se îndreaptă tot mai mult către startup-uri și firme mici pentru soluții inovatoare, conform declarațiilor unui oficial NATO. Organizația va organiza o sesiune în acest an pentru a facilita întâlniri între guverne și companii din domeniu.
Producătorii de drone multicopter de dimensiuni mici și mijlocii experimentează cu formele de elice, încercând să dezvolte modele care să zboare eficient în condiții meteorologice extreme.
Provocările vremii pentru drone în condiții extreme
Zăpada și gheața pot trece rapid în stare gazoasă, punând la încercare performanțele dronelor. Experții recomandă utilizarea dronelor mai mici pentru a evita vremea nefavorabilă, având în vedere că acestea nu operează la distanțe mari. Modelele de drone mai mari, echipate cu aripi fixe, sunt mai vulnerabile la efectele negative ale ploii și zăpezii.
Alex Larade, locotenent canadian din brigada multinațională NATO din Letonia, a subliniat dificultățile întâmpinate în condiții de umiditate și îngheț, în special în cadrul unui exercițiu cu drona Blackjack, desfășurat pe un teren noroios din Adazi, Letonia. „Nu am avut încă ocazia de a testa aceste vehicule în condiții arctice pentru a evalua limitele lor de performanță”, a adăugat el.
Boeing, compania care a dezvoltat drona, a recunoscut că aceasta nu a fost testată în condiții de gheață, însă colaborează cu start-up-ul norvegian Ubiq Aerospace pentru a îmbunătăți designul. Ubiq testează o soluție inovatoare, care constă în adăugarea unei plase din fibră de carbon ce poate genera căldură suficientă pentru a topi gheața acumulată pe aripi.
Recent, Ubiq a semnat contracte în valoare de peste 5 milioane de dolari pentru a oferi soluții de protecție împotriva înghețului, având ca parteneri Boeing și Lockheed Martin, și colaborează cu forțele armate norvegiene, precum și cu companii din industria de apărare din SUA, cum ar fi Textron și Northrop Grumman.
Sisteme automate de detecție pentru drone
Compania finlandeză Nordic Drones utilizează un sistem automatizat care permite dronelor să detecteze și să evite zonele afectate de ceață sau zăpadă. În plus, Nordic Drones a fost achiziționată anul trecut de Patria, un joint venture finlandez-norvegian, în care statul finlandez deține majoritatea acțiunilor.
