Incidentele din Marea Baltică și impactul asupra infrastructurii europene
Începând din anul 2022, Marea Baltică a fost martora unei serii de incidente tot mai frecvente care au afectat infrastructura subacvatică a Europei, inclusiv conducte de gaz și cabluri electrice și de internet. Rusia este considerată principala suspectă, fiind acuzată de acte de sabotaj care au scos la iveală vulnerabilități neașteptate ale continentului și care au deschis „o nouă frontieră” în ceea ce privește securitatea europeană.
Incidente recente și reacții oficiale
Săptămâna trecută, un cablu subacvatic de internet ce conecta Suedia de Letonia a fost avariat, fiind suspectat că a fost afectat de forțe externe, conform autorităților letone. Aceste incidente au devenit din ce în ce mai frecvente, iar mai mulți oficiali europeni au îndreptat acuzațiile către Moscova. Deși până acum impactul asupra fluxurilor de gaze, electricitate și date informatice a fost limitat, un atac coordonat asupra cablurilor de internet ar putea paraliza rețelele de comunicație din mai multe țări, afectând funcționarea spitalelor și a altor servicii esențiale.
Analiza specialiștilor
Dacă Rusia este responsabilă pentru unele dintre aceste incidente, acestea ar putea reprezenta o modalitate prin care Moscova își demonstrează capacitatea de a perturba infrastructura europeană, conform Sophiei Besch, cercetătoare la Carnegie Endowment for International Peace. Aceasta consideră că scopul acestor acțiuni este intimidarea Europei, subminarea voinței sale și crearea unui sentiment general de frică și instabilitate în rândul populației. Georg Zachmann, cercetător la institutul Bruegel din Bruxelles, subliniază că dependența Europei de această infrastructură face situația cu atât mai alarmantă.
Suspecți și metode de sabotaj
Un incident recent a implicat nava chineză Yi Peng 3, care a fost suspectată că a tras ancorele pe fundul mării, provocând avarii cablurilor subacvatice din Marea Baltică. Deși Statele Unite au observat o intensificare a activităților militare ruse în jurul zonelor cu infrastructură subacvatică esențială, este dificil de dovedit implicarea directă a Moscovei în aceste evenimente. Cu toate acestea, numeroase voci acuză Rusia și, în mod special, flota fantomă utilizată de Putin pentru a exporta petrol în ciuda sancțiunilor occidentale. Aceste nave, adesea vechi, sunt suspectate că ar provoca daune intenționate cablurilor electrice și de internet, conform declarațiilor ministrului lituanian al apărării, Dovile Šakalienė.
Statistici îngrijorătoare
În fiecare an, între 100 și 150 de cabluri subacvatice sunt avariate, majoritatea din cauza echipamentelor utilizate de vasele de pescuit sau de ancore. Totuși, tot mai multe dintre aceste incidente sunt atribuite acțiunilor ostile, ceea ce stârnește îngrijorare în rândul autorităților europene.
Vulnerabilitatea cablurilor subacvatice în Europa
Cablurile subacvatice, esențiale pentru conectivitatea internetului și telecomunicațiilor, sunt de obicei deținute și instalate de un consorțiu de companii din domeniul internetului și telecomunicațiilor, cu o implicare redusă din partea autorităților guvernamentale. Aceste cabluri se află în locații izolate, dar nu sunt complet ascunse, ceea ce le face expuse la riscuri de atacuri.
Incidentul cu petrolierul Eagle S
Recent, petrolierul Eagle S, parte din „flota fantomă” a Rusiei, care transporta țiței din Sankt Petersburg către Egipt, a fost suspectat de distrugerea mai multor cabluri în Marea Baltică. Această situație atrage atenția asupra vulnerabilității infrastructurii subacvatice.
Redundanța infrastructurii de cabluri
Din fericire, infrastructura de cabluri din Europa beneficiază de un nivel ridicat de redundanță. Astfel, în cazul în care un cablu este avariat, traficul de date poate fi redirecționat prin alte cabluri disponibile. Totuși, anumite insule din apropierea Scoției și Norvegiei au un număr limitat de cabluri, ceea ce le face mai sensibile la astfel de incidente. „Dacă un singur cablu este tăiat, situația devine problematică”, a declarat expertul Besch.
Impactul posibilelor întreruperi
Repararea rețelelor subacvatice poate fi extrem de costisitoare și poate dura o perioadă îndelungată, uneori luni întregi. Chiar și întreruperile temporare pot avea un impact semnificativ asupra comerțului online și livrărilor, lăsând zeci de mii de oameni fără acces la internet. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a subliniat importanța protejării infrastructurii, afirmând că „apărarea infrastructurii noastre este de o importanță maximă”.
Importanța protejării rețelelor subacvatice
Protejarea cablurilor subacvatice de energie, cum ar fi cele electrice sau conductele, și de internet este considerată „crucială”, având în vedere că peste 95% din traficul global de internet circulă prin cablurile amplasate pe fundul mărilor. Rutte a avertizat despre riscurile care amenință această infrastructură vitală.
