Contextul conflictului ruso-ucrainean
Conflictul dintre Rusia și Ucraina, declanșat prin invazia rusă, continuă să se intensifice, fără semne de încheiere în viitorul apropiat. Generalul (r) Silviu Predoiu, fost prim-adjunct al directorului Serviciului de Informații Externe, analizează motivele profunde ale antipatiei dintre cele două popoare, care, cândva apropiate, s-au transformat în adversari ireconciliabili.
O abordare culturală a conflictului
Predoiu propune o analiză bazată pe mecanismul de comparație culturală dezvoltat de psihologul olandez Geert Hofstede, care poate oferi o înțelegere mai profundă a conflictului. Această abordare evidențiază faptul că Rusia și Ucraina, deși diferite politic, împărtășesc un profil cultural similar, ceea ce face ca războiul dintre ele să fie extrem de brutal.
Războaiele fratricide
Predoiu afirmă că războaiele fratricide, cele purtate între națiuni apropiate cultural, sunt adesea cele mai nemiloase. Aceasta se datorează faptului că fiecare parte percepe cealaltă nu doar ca pe un adversar, ci și ca pe un trădător al valorilor comune. Astfel, conflictul devine visceral, iar posibilitatea de compromis este extrem de redusă.
Percepții diferite asupra apropierii culturale
Moscova și Kievul interpretează apropierea culturală în moduri opuse. Rusia consideră că diferențele politice sunt trădări intolerabile, iar retorica lui Putin se bazează pe ideea de „reintegrare” a Ucrainei ca parte a aceluiași univers cultural. În schimb, Ucraina vede această apropiere ca pe o povară istorică, diferențele politice fiind percepute ca o încercare de emancipare și afirmare a identității naționale.
Paradoxul în Uniunea Europeană
În Uniunea Europeană, Ungaria și Slovacia, state cultural apropiate de Ucraina, se arată reticente în a oferi sprijin, ceea ce contrazice așteptările. Aceste țări preferă să păstreze distanța, percepând slăbiciunile Ucrainei fără idealizarea distanței. În contrast, SUA, Marea Britanie, Germania și Franța, care sunt cultural diferite de Ucraina, devin susținători pasionați ai Kievului, văzând conflictul ca o bătălie între democrație și autoritarism.
Înțelegerea conflictului din perspectiva americană
Predoiu analizează variatele poziții adoptate de liderii americani, evidențiind cum Obama a fost reticent în a oferi sprijin militar, în timp ce Biden a susținut o implicare totală. Trump, pe de altă parte, a avut o abordare mai rezervată, recunoscând complexitatea culturală a conflictului și riscurile unei susțineri necondiționate.
Concluzie
Predoiu concluzionează că Rusia și Ucraina, doi „frați culturali”, se distrug reciproc, fiecare considerându-l pe celălalt un trădător. Distanța culturală dintre statele europene și Ucraina oferă o perspectivă diferită asupra conflictului, iar sprijinul extern riscă să fie ineficient fără o înțelegere profundă a rădăcinilor culturale ale acestuia. Această situație subliniază importanța studierii aspectelor culturale în relațiile internaționale.
