Crucea de pe Caraiman: simbol național și record mondial
Crucea de pe Caraiman, amplasată pe șaua masivului Caraiman din Munții Bucegi, la o altitudine de 2291 m, este un simbol deosebit pentru România. A fost construită între 1926 și 1928, la inițiativa Regelui Ferdinand I și a Reginei Maria, care a supravegheat îndeaproape lucrările. Inaugurarea a avut loc pe 14 septembrie 1928, coincizând cu sărbătoarea Înălțării Sfintei Cruci.
Un omagiu adus eroilor căzuți
Crucea a fost ridicată în memoria eroilor căzuți în Primul Război Mondial și este denumită oficial „Monumentul Eroilor”. De asemenea, în unele surse, este cunoscută și sub numele de „Crucea Eroilor Ceferiști”, datorită contribuției CFR la construcția sa. Proiectul a fost realizat de arhitecții români Georges Cristinel și Constantin Procopiu, iar construcția a fost efectuată de Societatea Cultul Eroilor.
Valoarea istorică și culturală
Crucea de pe Caraiman este clasată ca monument istoric în grupa A, având o valoare națională și mondială conform Listei Monumentelor istorice a Ministerului Culturii. La inaugurare, a fost cea mai înaltă structură metalică dintr-o zonă montană, devenind un reper cunoscut pe Valea Prahovei și un simbol al țării.
Record mondial și iluminare
În februarie 2014, crucea a fost înscrisă în Guinness World Records ca fiind cea mai înaltă cruce din lume amplasată pe un vârf montan, având o înălțime totală de 39,3 m, cu o cruce de 31 m și brațe de 7,5 m fiecare. Inițial, a fost fixată în stâncă, dar ulterior i s-a adăugat un postament de 8,3 m. Soclul crucii, realizat din beton armat și îmbrăcat în piatră de calcar, are o placă comemorativă dedicată eroilor prahoveni căzuți în război.
Crucea a fost iluminată pentru prima dată în 1939, fiind racordată la sistemul energetic național, iar în prezent este iluminată de 300 de becuri, vizibilă de la distanțe mari pe Valea Prahovei.
Concluzie
Crucea de pe Caraiman nu este doar un simbol național, ci și un monument care continuă să inspire și să păstreze vie memoria eroilor, având un impact semnificativ asupra identității culturale românești.
