Scăderea populației din România
Conform statisticilor oficiale, România se confruntă cu o scădere a populației, principalul factor fiind sporul natural negativ, care a înregistrat o diferență de minus 101.800 de persoane între numărul născuților-vii și cel al decedaților. La 1 ianuarie 2025, populația rezidentă din mediul urban era de 9,768 milioane de persoane, marcând o scădere de 1,3% față de aceeași dată din 2024.
Structura demografică
Populația feminină înregistrată în perioada analizată era de 9,777 milioane de persoane, în scădere cu 0,2% comparativ cu perioada anterioară. Procesul de îmbătrânire demografică s-a accentuat, ponderea populației vârstnice (de 65 de ani și peste) crescând de la 20% la 20,3% între 1 ianuarie 2024 și 1 ianuarie 2025.
Ponderea populației de 0-14 ani a scăzut de la 15,9% la 15,6% în aceeași perioadă, iar indicele de îmbătrânire demografică a crescut de la 125,8 la 130 de persoane vârstnice la o sută de persoane tinere. Raportul de dependență demografică a stagnat la 56,1 de persoane tinere și vârstnice la o sută de persoane adulte la începutul acestui an.
Migrația internațională
În ceea ce privește migrația internațională, soldul a fost pozitiv în 2024, cu 58.800 de imigranți mai mult decât emigranți. România continuă să fie o destinație pentru imigrație, însă soldul migrației internaționale a scăzut comparativ cu anii anteriori, neputând compensa sporul natural negativ de minus 102.000 de persoane. Astfel, la 1 ianuarie 2025, populația rezidentă a fost în scădere față de aceeași dată a anului anterior.
În 2024, bărbații au constituit 57,6% din rândul emigranților și 58,3% din rândul imigranților.
Concluzie
Scăderea populației și îmbătrânirea demografică accentuează provocările cu care se confruntă România, iar migrația internațională, deși pozitivă, nu reușește să contracareze efectele negative ale sporului natural. Aceste tendințe demografice pot avea implicații semnificative asupra economiei și sistemelor sociale ale țării.
