Testul Starship 10 și Accentul pe Reziliență
SpaceX a promovat de mult timp Starship ca fiind o rachetă complet și rapid reutilizabilă, concepută pentru a transporta mii de kilograme de marfă pe Marte și a face viața multiplanetară. Cu toate acestea, reutilizarea la scară largă implică un vehicul spațial capabil să tolereze neplăceri și defecțiuni, astfel încât o singură eroare să nu conducă la o catastrofă de misiune.
Focus pe Toleranța la Eșec
Cel de-al 10-lea zbor de testare, efectuat marți seara, a demonstrat concentrarea SpaceX asupra toleranței la defecte. Într-un update post-zbor, SpaceX a menționat că testul a stresat „limitele capacităților vehiculului”. Înțelegerea acestor limite va fi esențială pentru planurile companiei de a folosi în cele din urmă Starship pentru a lansa sateliți Starlink, sarcini comerciale și, eventual, astronauți.
Experimentarea cu Defecțiuni Intenționate
Când racheta masivă Starship a decolat în timpul celui de-al 10-lea zbor de testare, SpaceX a realizat mai mult decât atingerea unor noi repere. Compania a introdus intenționat mai multe defecțiuni pentru a testa scutul termic, redundanța propulsiei și reaprinderea motorului Raptor.
Scutul termic reprezintă una dintre cele mai dificile provocări ingineresti pentru SpaceX. Elon Musk a recunoscut pe X în mai 2024 că un scut termic reutilizabil pentru revenirea orbitală este „cea mai mare problemă rămasă” pentru reutilizarea 100% a rachetei.
Testarea Limitelor Scutului Termic
Scutul termic al Starship este compus din mii de plăci ceramice și metalice hexagonale. Zborul 10 a fost dedicat învățării despre cât de multe daune poate accepta și supraviețui nava în timpul trecerii prin căldura atmosferică. Inginerii au eliminat intenționat plăci din anumite secțiuni ale navei și au experimentat cu un nou tip de placă activ răcită pentru a colecta date reale și a rafina designurile.
Redundanța Propulsiei și Reaprinderea Motorului
Redundanța propulsiei a fost, de asemenea, testată. Configurația de ardere pentru aterizarea boosterului Super Heavy a fost o repetiție pentru o posibilă defecțiune a motorului. Inginerii au dezactivat intenționat unul dintre cele trei motoare Raptor din centrul navei în timpul fazei finale a arderei și au folosit un motor de rezervă în locul său. Aceasta a fost o repetiție reușită pentru un eveniment de tip „motor defect”.
SpaceX a raportat, de asemenea, reaprinderea în spațiu a unui motor Raptor, descrisă în transmisia de lansare ca fiind a doua oară când SpaceX a realizat acest lucru. Reaprinderea fiabilă a motoarelor va fi necesară pentru misiuni în spațiu adânc, transferuri de combustibil și, posibil, pentru unele misiuni de desfășurare a sarcinilor.
Implicarea NASA și Viitorul Starship
Programul Artemis al NASA depinde de dezvoltarea de către SpaceX a unui scut termic care să supraviețuiească reîntoarcerii și a unei nave care să poată reaprinde motoarele în mod fiabil pentru a transporta astronauți în siguranță pe suprafața lunară. NASA a alocat SpaceX puțin peste 4 miliarde de dolari pentru o versiune a Starship care poate ateriza pe Lună; prima aterizare lunară cu Starship este planificată pentru mijlocul anului 2027.
NASA evaluează riscurile diferit în funcție de profilul misiunii, acceptând un grad mai mare de risc pentru misiuni fără echipaj și un risc foarte scăzut pentru transportul cu echipaj. Agenția stabilește obiective de siguranță cantitative care trebuie demonstrate prin teste și date de zbor înainte de a transporta astronauți pe o nouă rachetă.
Următorii Pași și Perspectivele de Viitor
Experimentele efectuate indică faptul că SpaceX testează cu aceste standarde în minte. Compania va introduce multe alte modificări cu următoarea versiune a Starship, numită Block 3, inclusiv un motor Raptor cu un impuls mai mare, îmbunătățiri ale flapsurilor navei și actualizări ale sistemelor de avionica, ghidare, navigație și control.
Următorul pas este traducerea datelor din zborul 10 în actualizări de hardware pentru a se apropia de operațiuni de rutină și de zilele în care, așa cum și-a imaginat Musk, „Starship va lansa mai mult de 24 de ori în 24 de ore”.
Concluzie
Testul Starship 10 ilustrează angajamentul SpaceX de a prioritiza reziliența în fața provocărilor tehnice, un pas esențial spre atingerea obiectivelor ambițioase pentru explorarea spațială și transportul lunar.
