Respirăm poluare: dilema sănătății publice și a responsabilității urbane
An de an, Bucureștiul depășește valorile limită admise pentru pulberile în suspensie (PM10 și PM2.5), oxizii de azot și alți poluanți. Măsurile luate pentru protejarea sănătății populației sunt minime, fragmentate sau pur declarative.
Politici ferme pentru aer curat
În ultimii ani, marile capitale europene, precum Paris și Madrid, au adoptat politici publice ferme pentru combaterea poluării. Parisul a declarat zone centrale cu emisii scăzute (ZFE), restricționând accesul vehiculelor poluante, extinzând și electrificând transportul public, precum și amenajând „păduri urbane” și coridoare verzi. Madrid, prin planul Madrid 360, a introdus interdicții pentru motoarele diesel vechi, a investit în rețele de senzori pentru calitatea aerului și a implementat un sistem de alertă în timp real pentru populație. Ambele orașe abordează poluarea ca pe o criză de sănătate publică.
Provocările Bucureștiului
În București, stațiile de monitorizare a calității aerului oferă date rar corelate cu realitatea din teren. Zonele cu trafic intens sau inversiune termică devin focare de poluare, mai ales în cartierele de blocuri vechi și în apropierea marilor bulevarde. Poluarea este amplificată de traficul rutier haotic, lipsa spațiilor verzi, șantierele neprotejate și arderile necontrolate. Totuși, Primăria Capitalei nu dispune de o strategie coerentă pentru reducerea poluării sau protejarea persoanelor vulnerabile.
Inițiative punctuale
Fără o politică coordonată, sectoarele din București au implementat măsuri locale care contribuie indirect la reducerea poluării. Sectorul 3, de exemplu, a extins spațiile verzi, a reamenajat trotuarele cu materiale care nu ridică pulberi și a transformat bulevarde în zone verzi. De asemenea, au fost plantate peste 10.000 de arbori pe sezon, contribuind la reducerea poluanților atmosferici. Administrația din Sectorul 3 acționează concret, în contrast cu alte sectoare care rămân la nivel declarativ.
Ce poate face Bucureștiul pentru un aer mai curat?
Pentru a îmbunătăți calitatea aerului din București, sunt necesare următoarele măsuri: implementarea unui sistem integrat de măsurare și alertă a calității aerului; declararea de zone cu emisii reduse în centrul și zonele aglomerate; impunerea standardelor ecologice reale pentru transportul public și privat; extinderea perdelelor verzi și a vegetației urbane; investiții în infrastructură pentru a diminua blocajele în trafic.
Administrațiile care vor aborda problema poluării cu seriozitate își vor câștiga legitimitatea, în timp ce cele care ignoră gravitatea situației vor rămâne captive într-un smog administrativ.
