Motivele interesului președintelui Trump față de Canalul Panama
Interesele președintelui american Donald Trump în privința controlului asupra Canalului Panama sunt legate de infrastructura strategică situată la cele două capete ale căii navigabile care conectează Oceanul Pacific cu Oceanul Atlantic. Terminalele din această zonă sunt gestionate de o corporație din Hong Kong, iar această situație a devenit o problemă centrală pentru noua administrație de la Casa Albă, care percepe construcțiile chinezești din jurul canalului, realizate în ultimele trei decenii, ca o amenințare pentru securitatea națională.
Importanța Canalului Panama în comerțul global
În fiecare zi, zeci de nave de transport trec pe lângă macaralele albastre ale unui port situat la intrarea în Oceanul Pacific, având la orizont silueta clădirilor din Panama City. Opt ore mai târziu, aceste nave ajung la un alt terminal plin de containere, pe măsură ce ies din canal și intră în Oceanul Atlantic. Ambele porturi sunt operate de conglomeratul Hutchinson Whampoa din Hong Kong.
Fostul senator Marco Rubio, în prezent secretar de stat, a declarat: „În realitate, o putere străină are capacitatea, prin intermediul companiilor lor, despre care știm că nu sunt independente, să blocheze canalul în cazul unui conflict.”
Proiectele chinezești în Panama
Pe lângă terminale, există și alte proiecte susținute de China în Panama, inclusiv un pod-canal, o nouă linie de metrou, un terminal pentru nave de croazieră, un centru de conferințe și un parc eolian. Administrația Trump susține că aceste inițiative contravin tratatelor SUA-Panama, care stipulează că, după cedarea canalului către Panama în 1999, acesta trebuie să rămână neutru.
Trump nu a exclus posibilitatea de a recurge la forța militară pentru a prelua controlul direct asupra canalului, având în vedere că aproximativ 4% din comerțul global tranzitează această apă. Peste 70% din traficul de nave reprezintă vase care pleacă din sau sosesc în porturi americane.
Perspectiva oficialilor panamezi și a experților
Oficialii din Panama, alături de foști oficiali militari americani, susțin că infrastructura chinezească nu reprezintă o amenințare militară, nu încalcă neutralitatea canalului și nu sugerează că Panama ar cădea sub influența Beijingului. Această țară din America Centrală are o afinitate pentru baseball, utilizează dolarul american ca monedă națională și se consideră a fi cea mai pro-Washington națiune din regiune.
Joe Reeder, un fost oficial din armata americană care face parte din consiliul consultativ internațional al Canalului Panama, a afirmat: „Nimeni care cunoaște tehnologiile sau tacticile militare nu ar considera porturile de mărfuri din întreaga lume ca fiind o amenințare pentru securitatea națională.”
Wesley Clark, general american în retragere și fost comandant NATO, a subliniat că, deși acțiunile Chinei nu sunt exclusiv comerciale, Panama este o locație cunoscută. „Dacă China ar căuta să câștige un avantaj militar acolo, noi am putea să acționăm rapid și decisiv”, a adăugat el.
Alternativele pentru investiții în Panama
Clark și oficialii locali sugerează că o abordare mai eficientă ar fi să se convingă companiile americane să investească în Panama. Hutchison, o companie privată deținută de miliardarul Li Ka-shing, a câștigat dreptul de a administra porturile în 1996, oferind mai mult decât competitori precum Mitsubishi din Japonia sau Bechtel din SUA. Cu toate acestea, nu doar Trump a exprimat îngrijorări cu privire la situația din Panama, ci și alți republicani.
Contextul geopolitic al Canalului Panama
Controversatul tratat din 1977, semnat de președintele Jimmy Carter, a fost considerat de unii ca o renunțare la un activ strategic important. La preluarea operațiunilor, secretarul apărării din perioada lui Reagan, Caspar Weinberger, a subliniat că China ar putea obține „o platformă de informații extrem de importantă”. În 2023, fosta șefă a Comandamentului de Sud al Statelor Unite, generalul Laura Richardson, a atras atenția asupra celor cinci companii de stat chinezești care funcționează în zona Canalului Panama, sugerând că acestea ar putea folosi facilitățile în scopuri militare.
Comerțul global și importanța Canalului Panama
Aproximativ 4% din comerțul global trece prin Canalul Panama, cu peste 70% din trafic reprezentat de petrolierii americani care transportă combustibil între zona Pacificului și Coasta de Est a Statelor Unite. De asemenea, vasele încărcate cu produse precum sparanghel peruvian, vin chilian și banane ecuadoriene utilizează această rută vitală. Panama a investit peste 5 miliarde de dolari pentru a extinde căile navigabile, facilitând accesul navelor de mari dimensiuni. Experții consideră că acest canal este o excepție pozitivă într-o regiune adesea afectată de corupție.
Investițiile în Panama: SUA vs. China
Deși investițiile chinezești au depășit-o pe cea americană în alte părți ale Americii Latine, Statele Unite rămân principalul investitor și partener comercial în Panama. În 2023, SUA au investit aproape 13 miliarde de dolari în Panama, în timp ce investițiile din partea Chinei s-au ridicat la doar 515 milioane de dolari. Este important de menționat că navele militare chineze nu au mai trecut prin Canalul Panama de aproape un deceniu.
Taxele de trecere și prioritățile de navigație
Donald Trump a acuzat Panama de impunerea unor taxe exorbitante pentru navele americane, deși tarifele sunt stabilite în funcție de dimensiunea, tipul și încărcătura vaselor, ajungând în medie la 750.000 de dolari pentru o traversare. Navele marinei americane au prioritate în traversarea canalului, iar vasele comerciale trebuie adesea să aștepte până la 10 zile pentru a putea naviga.
Implicarea militară a SUA și posibilele consecințe
Administratorul canalului, Ricaurte Vasquez, a declarat că „China nu are nicio implicare de vreun fel în operațiunile noastre” și că nu pot fi discriminate navele din diferite țări. Totuși, oficiali ai armatei americane au exprimat temeri că facilitățile operate de conglomeratele chinezești ar putea fi utilizate în scopuri militare.
Panama se află într-o poziție vulnerabilă din cauza relațiilor strânse cu Statele Unite, având în vedere că nu dispune de o bancă centrală sau de o armată proprie. Intervenția militară americană în Panama a avut loc ultima dată în 1989, când trupele au invadat țara pentru a-l răsturna pe dictatorul Manuel Noriega. Conform tratatului de neutralitate, SUA au dreptul de a interveni în cazul în care traversarea pașnică a navelor prin canal este amenințată.
Perspective asupra unei posibile preluări militare
O eventuală preluare militară a Canalului Panama ar fi considerată ilegală și ar genera proteste semnificative în America Latină, necesitând totodată ocuparea țării de către trupele americane, conform fostului șef al Comandamentului de Sud, generalul Barry McCaffrey. Această situație ar putea să afecteze grav relațiile internaționale și stabilitatea regională.
Contextul Relațiilor China-Panama
Anul 1850 a marcat o perioadă de intensificare a intereselor internaționale în canalul din Panama. Generalul american a subliniat provocările cu care se confruntau puterile străine în administrarea acestuia, întrebându-se cum ar putea gestiona un canal fără implicarea panamezilor.
Investițiile Chineze în America Latină
În ultimele decenii, investițiile chineze au depășit semnificativ pe cele ale Statelor Unite în diverse regiuni din America Latină. Astfel, China a reușit să devină o forță economică dominantă în această zonă, în detrimentul influenței americane.
Inițiativa Noului Drum al Mătăsii
Panama a fost prima națiune din America Latină care s-a alăturat Inițiativei Noului Drum al Mătăsii (Belt and Road Initiative) lansate de Beijing în 2017. De asemenea, țara are cea mai mare diasporă chineză din America Centrală, cu aproximativ 200.000 de persoane de origine chineză.
Critica Apropierei de Beijing
Alonso Illueca, de la Universitatea Santa Maria La Antigua, a exprimat îngrijorări legate de apropierea dintre guvernul panamez și China. El a afirmat că, deși relațiile China-Panama sunt importante, este esențial să se evite o dependență strategică de Beijing.
Relațiile Diplomatice cu Taiwanul
Decizia Panama de a rupe legăturile diplomatice cu Taiwanul a fost un pas semnificativ în consolidarea relațiilor cu Beijingul. După această mișcare, China a propus construirea unei ambasade la intrarea în Pacific, pe locul unei baze militare americane abandonate. Această propunere a fost, însă, refuzată după ce ambasadorul american de atunci, John Feeley, a exprimat preocupări oficialilor panamezi.
Impactul Simbolic al Relațiilor
Feeley a subliniat că prezența steagului chinez la gura canalului ar fi fost percepută negativ de către Statele Unite, tradiționalul aliat al Panama. În urma acestor discuții, propunerea a fost abandonată, evidențiind complexitatea relațiilor internaționale în această regiune.
