Companiile occidentale rămân în Rusia, în ciuda conflictului din Ucraina
La aproape trei ani de la începutul războiului din Ucraina, multe dintre companiile internaționale care nu s-au retras de pe piața rusă se confruntă cu o situație complicată. Acestea nu reușesc să recupereze profiturile realizate în Rusia, iar activele lor de pe teritoriul rus au ajuns să nu mai fie considerate proprietatea lor. Cu toate acestea, sute de firme din Occident continuă să sprijine financiar eforturile de război ale Moscovei.
Activitatea companiilor occidentale în Rusia
Fenomenul companiilor din vest care își mențin operațiunile în Rusia nu este unul izolat. Conform datelor obținute de Școala de Economie din Kiev, în 2023, aproximativ 800 de multinaționale din Occident și din alte țări aliate continuau să își desfășoare activitatea în Rusia. Aceste firme au ales să rămână pe piața rusă, continuând să genereze venituri, în ciuda angajamentelor anterioare de a se retrage.
Statistici relevante
Două statistici semnificative se evidențiază în acest context. Prima arată că în jur de 60% dintre companiile globale care operau în Rusia înainte de izbucnirea conflictului din Ucraina în februarie 2022 sunt în continuare active în această țară. A doua statistică indică faptul că Germania, Statele Unite și Franța sunt cele mai reprezentate țări în ceea ce privește companiile care își continuă activitatea în Rusia, acestea constituind aproape jumătate din totalul firmelor occidentale rămase.
Motivațiile companiilor de a rămâne în Rusia
Firmele occidentale oferă diverse justificări pentru decizia lor de a nu părăsi Rusia. Multe dintre ele invocă motive umanitare, argumentând că produc bunuri esențiale, cum ar fi alimentele de bază, sau că se simt responsabile pentru bunăstarea angajaților și familiilor lor. Aceste argumente, însă, sunt ușor contestabile. Rusia dispune de suficiente resurse alimentare și este un important exportator de produse alimentare. În plus, sancțiunile occidentale nu afectează accesul Rusiei la bunuri umanitare, ceea ce subliniază inutilitatea prezenței companiilor străine pentru asigurarea acestor produse.
De asemenea, argumentul legat de bunăstarea angajaților nu stă în picioare, având în vedere deficitul de forță de muncă din Rusia, unde șomajul a atins niveluri minime record și există numeroase oportunități de muncă alternative.
Impactul economic al companiilor occidentale
Un aspect indiscutabil este că firmele occidentale care au rămas în Rusia contribuie semnificativ la finanțarea mașinii de război a Moscovei. În perioada 2022-2023, companiile din G7, Uniunea Europeană și alte economii aliniate Occidentului au generat venituri de 370 de miliarde de dolari în Rusia, sumă care depășește întregul buget militar al Moscovei în aceeași perioadă. În primii doi ani de conflict, aceste companii au transferat peste 11 miliarde de dolari în visteria Kremlinului prin impozite corporative, cu Banca austriacă Raiffeisen contribuind semnificativ la această sumă.
Estimările pentru anul 2024 sugerează că firmele occidentale ar fi plătit între 4 și 6 miliarde de dolari suplimentari, ceea ce ar duce totalul transferurilor către 16 miliarde de dolari.
Rusia și Impactul Economic al Prezenței Occidentale
De la începutul invaziei, Rusia a obținut aproximativ 16 miliarde de dolari, o sumă suficientă pentru a-și achiziționa 5.300 de rachete Iskander, 1.100 de rachete balistice Kinjal sau 320.000 de drone Shahed. În contrast, în timpul atacului masiv din perioada Crăciunului de anul trecut, Rusia a utilizat 78 de rachete de diferite tipuri, alături de 106 drone Shahed și drone-momeală.
În același timp, suma plătită Rusiei de către companiile occidentale, sub formă de impozite corporative, este echivalentă cu întreg ajutorul militar, umanitar și financiar oferit de Germania Ucrainei în aceeași perioadă.
Strategia Companiilor Occidentale în Rusia
Pentru Moscova, prezența companiilor din Occident are o valoare economică, dar și una propagandistică, întărind argumentul Kremlinului că piața rusească este esențială pentru firmele străine. Deși argumentul moral a convins doar o mică parte dintre companiile occidentale să se retragă din Rusia, multe au optat să reziste, sperând că după încheierea războiului se vor afla într-o poziție favorabilă pe piața rusă, odată ce sancțiunile vor fi ridicate.
Acest raționament s-a dovedit a fi un pariu pierzător pentru companiile occidentale, deoarece Kremlinul a preluat controlul asupra veniturilor și activelor acestora. Condițiile impuse de Moscova sunt atât de stricte încât nici măcar firmele din țările considerate „prietenoase” nu pot repatria profiturile în țările de origine.
Naționalizarea și Limitele Profiturilor
Un exemplu relevant este compania petrolieră PSU din India, care are blocată suma de 900 de milioane de dolari în Rusia, iar situația ar putea deveni și mai complicată. Pe măsură ce economia rusă se îndreaptă spre colaps, Moscova ar putea introduce noi reglementări pentru controlul total al capitalului.
La un an după ce Vladimir Putin a semnat un decret care interzicea vânzarea activelor rusești de către companiile occidentale fără aprobatul Kremlinului, guvernul rus a naționalizat activele unor firme precum Danone și Carlsberg, care au suferit pierderi semnificative în valoarea acestor active.
În octombrie 2024, un nou decret semnat de Putin a limitat la un sfert din valoarea activelor suma pe care o pot recupera companiile occidentale care decid să se retragă de pe piața rusă. Astfel, companiile occidentale dețin afaceri în Rusia care, practic, nu mai sunt sub controlul lor. Dacă argumentul moral nu a fost suficient pentru a determina aceste companii să părăsească Rusia, aspectele economice ar trebui să fie un motiv convingător pentru a reconsidera prezența lor pe această piață.
