Procent ridicat de tineri NEET în România
În 2024, 19,4% dintre tinerii cu vârsta între 15 și 29 de ani din România nu aveau un loc de muncă și nu urmau niciun program de educație sau formare profesională, conform datelor Eurostat. Această pondere este semnificativ mai mare decât media europeană de 11% pentru aceeași grupă de vârstă.
Contextul european al ratei NEET
Uniunea Europeană își propune să reducă procentul tinerilor NEET sub 9% până în 2030. În 2024, doar 11 din 34 de țări europene au îndeplinit acest obiectiv. Ratele NEET sunt mai mari în Europa de Sud și de Sud-Est, România având a treia cea mai mare rată din această categorie, după Turcia (25,9%) și Bosnia și Herțegovina (22,2%).
Diferențele de gen în România
În România, diferențele de gen sunt semnificative, cu 14% dintre tinerii bărbați și 25,2% dintre tinerele femei fiind în această situație NEET. Aceste statistici indică o preocupare majoră cu privire la rezultatele școlare slabe, care contribuie la procentul ridicat de tineri care nu sunt angajați și nu urmează studii.
Ratele NEET în rândul tinerilor din alte țări
În rândul celor cinci economii mari din Europa, Italia (15,2%), Franța (12,5%), Regatul Unit (12,1%) și Spania (12%) au rate ale tinerilor NEET peste media UE. Germania se remarcă prin cea mai mică rată, cu 8,5% dintre tinerii fără loc de muncă și fără studii.
Motivațiile ratei NEET
Motivul principal pentru care tinerii nu sunt angajați și nu urmează studii este că aceștia se află fie în șomaj, fie în afara forței de muncă. În România, 5,4% dintre tineri sunt șomeri, iar 14% sunt în afara forței de muncă. Aceasta reflectă o situație similară cu cea din Turcia, unde 20% dintre tineri sunt în afara forței de muncă.
Concluzie
Procentul ridicat de tineri NEET din România subliniază o problemă socială și educațională majoră, cu implicații semnificative pentru viitorul economic și social al țării.
