Atenție la înșelătorii online
Chipurile președintelui Senatului și ale unei bănci de top sunt utilizate pentru a susține o schemă piramidală. Aceste reclame redirecționează către site-uri clonă, concepute pentru a colecta date personale și financiare de la victime. Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) subliniază că aceste campanii sunt metode de fraudă online, menite să manipuleze emoțiile și să convingă potențialele victime să divulge informații personale sau să transfere bani atacatorilor.
Recomandări de securitate cibernetică
În contextul acestor înșelătorii, DNSC oferă următoarele sfaturi:
- Fiți vigilenți la anunțurile care promit profituri garantate sau câștiguri rapide.
- Verificați întotdeauna autenticitatea ofertelor direct pe site-urile oficiale ale instituțiilor.
- Nu completați formulare online care solicită date financiare sau personale pe pagini necunoscute.
- Evitați să dați click pe linkuri din reclame sponsorizate suspecte sau mesaje private nesolicitate.
- Raportați imediat astfel de pagini false către platformele de social media și către DNSC la 1911 sau prin formularul online.
Manipulări video cu vedete și oficiali români
În ultimele luni, mai multe personalități publice din România au fost victime ale clipurilor video trucate (deepfake), utilizate pentru a promova platforme de investiții false. Andreea Esca, Mugur Isărescu și Marcel Ciolacu sunt doar câțiva dintre cei afectați.
Andreea Esca a fost prezentată într-un clip fals care promova o schemă de investiții cu profituri lunare garantate. Este important de menționat că Esca nu are nicio legătură cu aceste platforme și nu a susținut niciodată astfel de inițiative.
Mugur Isărescu a fost implicat fraudulos într-un videoclip care pretindea că Banca Națională a României sprijină o platformă de investiții numită „BT Invest”. De asemenea, BNR nu are nicio legătură cu aceste inițiative, iar imaginea lui Isărescu a fost folosită fără consimțământ.
Marcel Ciolacu a fost prezentat într-un clip deepfake care „recomanda” o investiție în acțiuni Enel, promițând plăți lunare de peste 9.000 lei. Vocea și imaginea sa au fost manipulate digital pentru a crea aparența unei susțineri oficiale.
Concluzie
Aceste înșelătorii online subliniază necesitatea unei vigilențe sporite din partea utilizatorilor, având implicații grave asupra securității personale și financiare. Este esențial ca publicul să fie informat și să adopte măsuri de protecție adecvate pentru a evita astfel de capcane.
